OCTOMBRIE ÎN CIFRE Intensificarea pandemiei şi luptele politice periclitează economia

Creşterea continuă a numărului de persoane infectate cu Sars-Cov2, interminabilele dezbateri privind necesitatea alegerilor parlamentare din 6 decembrie şi contestarea rezultatelor alegerilor locale de la nivelul Capitalei şi de la sectoarele 1 şi 5 au fost capul de afiş al evenimentelor politice din luna octombrie. Între ele, s-au strecurat şedinţele de guvern, mult mai puţine decât în luna septembrie, reuniunea Consiliului European, summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări şi vizita premierului Ludovic Orban în Franţa, unde a semnat la Paris, cu omologul său, Jean Castex, foaia de parcurs pentru următorii ani în privinţa parteneriatului strategic româno-francez.

În toată această perioadă, au fost anunţate un deficit bugetar de 6,63% din PIB, o rată a inflaţiei de 2,5% şi noi programe guvernamentale de susţinere a mediului de afaceri. În ultima zi din lună, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade", recomandat pentru investiţii.

• De la sub 3000 la peste 6500 de cazuri, în octombrie

În 8 octombrie a fost consemnată depăşirea barierei de 3000 de persoane infectate cu noul coronavirus depistate în 24 de ore (3130). În 14 octombrie (de Sfânta Parascheva) am înregistrat peste 4000 de cazuri de cazuri de Covid-19 (4016 persoane infectate), iar în 23 octombrie am trecut de bariera de 5000 de cazuri (5028 persoane infectate). În ante-penultima zi din lună - 29 octombrie - au fost înregistrate 6481 de cazuri, fiind depăşit pragul de 6000 de îmbolnăviri pe zi, pentru ca vârful pandemiei Covid-19 din luna trecută să fie atins în 30 octombrie, cu 6546 de cazuri.

De consemnat este că, simultan, a crescut şi numărul persoanelor decedate de Covid-19 şi numărul celor internaţi la Terapie Intensivă, care acum a depăşit nivelul de 900 de persoane.

• Legea Curţii de Conturi - neconstituţională

În şedinţa din 1 octombrie, Guvernul a aprobat o nouă ordonanţă de urgenţă privind ajutorul de stat acordat pentru companiile Tarom şi Blue Air. Ordonanţa de urgenţă a fost respinsă, în 22 octombrie, de Senat. Prin votul majorităţii PSD, Senatul a respins prevederile care acordau un împrumut de 300 milioane lei companiei Blue Air. Social-democraţii consideră discutabile atât acordarea unui împrumut unei companii private, care este concurent pe piaţă al companiei de stat Tarom, cât şi garanţiile stabilite de Guvern pentru împrumut. Proiectul de act normativ a fost trimis Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

În 6 octombrie, a avut loc o nouă şedinţă a Consiliului Suprem de Apărăre a Ţării, în care au fost discutate şi aprobate Analiza strategică a apărării, Carta Albă a Apărării, Planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, Riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale, prognozate pentru anul 2021. Analiza strategică prevede trei etape, cu obiective măsurabile: finalizarea Programului de modernizare Armata 2026; implementarea noilor tehnologii şi reorganizarea Armatei României pentru acţiune multi-domeniu (2032); finalizarea Programului Armata 2040. La finalul fiecărei etape, vor fi analizate obiectivele atinse, precum şi validitatea şi viabilitatea planurilor viitoare, urmând a fi făcute modificările necesare.

A doua zi, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei conferinţe de presă ţinută la Palatul Cotroceni, a reiterat ideea că alegerile parlamentare trebuie să aibă loc în 6 decembrie 2020.

Tot în 7 octombrie, Curtea Constituţională a constatat că legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este neconstituţională, fiind adoptată în lipsa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social.

În aceeaşi zi, prim-vicepreşedintele Sorin Grindeanu a prezentat programul de guvernare al PSD în cazul în care formaţiunea politică va câştiga alegerile parlamentare din 6 decembrie. "Acest program are în centrul său siguranţa locurilor de muncă - este o componentă esenţială în programul de guvernare cu care venim în faţa românilor. (...) Dacă avem locuri de muncă sigure şi plătite, atunci vom putea avea creştere economică, putem creşte salariile, putem creşte nivelul de trai", a declarat Sorin Grindeanu.

Deşi în urmă cu o zi se înregistrase depăşirea a 3000 de persoane depistate cu Sars-Cov2 în numai 24 de ore, Klaus Iohannis anunţă în 9 octombrie că nu intenţionează să revenim la starea de urgenţă.

• Stare de alertă prelungită, indici noi pentru restricţii

În 14 octombrie, confruntat şi cu cele 4016 cazuri noi de infectare cu Sars-Cov 2, Guvernul adoptă prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile. Prin noua hotărâre, Executivul instituie obligativitatea portului măştii în spaţiile aglomerate - staţii de autobuz, peroane, pieţe, târguri, oboare, - unde nu există posibilitatea asigurării distanţei fizice de protecţie sanitară, atunci când avem o incidenţă a cazurilor situate între 1,5 la mie şi 3 la mie. În localităţile în care se depăşeşte numărul de cazuri de 3 la mie, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă propune instituirea obligativităţii portului măştii în toate spaţiile deschise, nu numai în spaţiile aglomerate, ca o măsură de protecţie suplimentară pentru cetăţeni. Prin HG s-a stabilit că între 0 şi 1,5% indicele de răspândire a virusului - funcţionează teatrele, cinematografele, restaurantele şi cafenelele la o capacitate de 50%; între 1,5 şi 3 la mie se permite funcţionarea activităţilor culturale, economice, dar cu o capacitate redusă, adică 30% din numărul maxim de persoane raportat la numărul de locuri existente, iar la o rată de infectare de peste 3 la mie, se închid toate aceste activităţi timp de 14 zile şi se vor redeschide când indicele de răspândire coboară sub 3 la mie.

Tot în 14 octombrie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a respins Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.166/2020 pentru modificarea Legii nr.173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, privind interzicerea înstrăinării participaţiilor statului pentru următorii doi ani.

A doua zi, în 15 octombrie, a avut loc reuniunea Consiliului European în care liderii celor 27 de state UE au discutat despre negocierile privind finalizarea Brexit, despre ţintele climatice stabilite de Comisia Europeană şi despre combaterea pandemiei Covid-19. În aceeaşi zi, doctorii Alexandru Rafila şi Adrian Streinu-Cercel au fost anunţaţi drept candidaţi PSD la alegerile parlamentare din 6 decembrie.

În 19 octombrie, s-a desfăşurat online Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări.

• Bucureştiul în cod roşu, Iordache la şefia Consiliului Legislativ

În ocazia Summit-ului Iniţiativei celor Trei Mări, Klaus Iohannis a reiterat necesitatea desfăşurării alegerilor parlamentare în 6 decembrie, deşi autorităţile din Capitală tocmai se pregăteau să ia noi măsuri de restricţie, ţinând cont că municipiul Bucureşti depăşise indicele de 3 la mie, fapt care introduce localitatea în scenariul roşu al pandemiei.

Referitor la ce se întâmpla în Capitală, Klaus Iohannis a cerut măsuri imediate în privinţa prefectului Gheorghe Cojanu, care a minimalizat situaţia. După câteva zile, prefectul Cojanu este demis de Guvern şi înlocuit cu Traian Berbeceanu.

22 octombrie a reprezentat ultima zi de depunere a candidaturilor pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie. În aceeaşi zi, CCR a respins cu majoritate de voturi cererea formulată de Preşedintele Senatului şi a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Senatul României, pe de o parte şi Ministerul Public şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, pe de altă parte. În concluzie, fostul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu poate fi cercetat penal pentru abuz în serviciu şi uzurparea de calităţi oficiale, deoarece a refuzat să pună în executare hotărârea definitivă a ÎCCJ privind incompatibilitatea lui Cristian Marciu, senator PSD.

• Foaie de parcurs franco-română la Paris, critici acide de la Patriarh în ţară

Ultima săptămână din luna octombrie a fost şi cea mai agitată din punct de vedere politic, deoarece premierul Ludovic Orban şi miniştrii Virgil Popescu, Nicolae Ciucă şi Adrian Oros s-au aflat în vizită oficială în Franţa unde a fost semnată foaia de parcurs privind parteneriatul strategic româno-francez încheiat în anul 2009 şi reînnoit de preşedinţii Iohannis şi Macron în anul 2016.

Astfel, în 26 octombrie, premierul Ludovic Orban a semnat cu premierul Franţei, Jean Castex, foaia de parcurs pentru următorii patru ani, document care cuprinde mai multe obiective. Noua Foaie de parcurs include direcţii de acţiune, priorităţi de cooperare şi mecanisme de dialog aprofundat, vizând consolidarea relaţiilor româno-franceze în plan bilateral, precum şi la nivel european şi internaţional.

A doua zi, în 27 octombrie, premierul Ludovic Orban a participat la şedinţa de plen a Consiliului OECD, unde a susţinut candidatura României pentru a deveni membru al acestei organizaţii. În aceeaşi zi, şeful Guvernului şi ceilalţi membri ai delegaţiei s-au întâlnit cu reprezentanţii MEDEF - asociaţia companiilor franceze - cărora le-au prezentat oportunităţile de investiţii în România.

În aceeaşi zi, în ţară, nemulţumit de modul în care Guvernul a restricţionat participarea la pelerinajele organizate de Sfânta Parascheva şi Sfântul Dimitrie, Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a spus: "În toamna anului 1989, cu prilejul hramului Sfântului Dimitrie cel Nou, în 27 octombrie autorităţile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaşte. (...) Această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că peste câteva luni regimul comunist a căzut. (...) Dumnezeu nu se lasă batjocorit! El este îndelung răbdător, dar este şi drept".

• Nicolae Bănicioiu şi Bogdan Olteanu, reprezentanţii clasei politice corupte

Tot în 27 octombrie, Camera Deputaţilor a aprobat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Nicolae Bănicioiu, parlamentar din partea Pro România. Nicolae Bănicioiu, este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru că ar fi luat o mită de aproape 800.000 euro în perioada în care a deţinut funcţiile de ministru al Tineretului, respectiv ministru al Sănătăţii, în guvernele Ponta.

În 29 octombrie, la peste o lună de la alegerile locale, Nicuşor Dan este învestit în funcţia de primar general al Capitalei, iar Clotilde Armand depune jurământul în calitate de primar al Sectorului 1 Bucureşti. Rezultatele obţinute de cei doi în urma alegerilor din 27 septembrie au fost aprig contestate de liderii PSD şi susţinătorii social-democraţi, care timp de o lună, au tergiversat la birourile electorale şi la instanţe validarea mandatelor celor doi edili.

Tot în 29 octombrie, Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost viceguvernator al BNR, a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, de către Curtea de Apel Bucureşti. Sentinţa a fost dată pentru faptele săvârşite de Olteanu pentru numirea jurnalistului Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Adminitraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Conform procurorilor anticorupţie, Olteanu ar fi primit de un milion de euro şpagă de la Sorin Ovidiu Vântu. Instanţa de apel a menţinut dispoziţiile instanţei de fond referitoare la confiscarea de la Bogdan Olteanu a sumei de un milion de euro.

Luna octombrie s-a încheiat cu o constatare tragică. La 5 ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 65 de persoane, iar alte zeci de persoane au rămas cu sechele sau alte traumatisme, în 30 octombrie 2020 sistemul medical din ţara noastră se află în aceeaşi incapacitate de a face faţă unui eveniment similar şi menţine acelaşi grad ridicat de infecţii nosocomiale. Mai mult, în aceeaşi zi, România a atins vârful de infectări zilnice de până acum din actuala pandemie, 6546 de cazuri. Tot în 30 octombrie, ca o măsură reparatorie pentrui victimele de la Colectiv, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate al persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul Bucureşti. Prin această lege, persoanele respective vor beneficia de susţinerea financiară, pe tot parcursul vieţii, a tratamentului necesar traumelor suferite în urma incendiului de la Colectiv.

• Ratingul suveran al României - confirmat la "BBB minus" cu perspectivă negativă

În ultima zi din lună, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade", recomandat pentru investiţii.

Potrivit agenţiei de evaluare, ratingul României este susţinut de nivelul moderat al datoriei guvernamentale, precum şi de un PIB per capita şi indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste cele ale altor ţări ce beneficiază de un rating din categoria "BBB". Însă aceste puncte tari sunt contrabalansate de un deficit bugetar şi un deficit de cont curent mari, comparativ cu ale altor ţări.

Analiştii Fitch se aşteaptă ca deficitul guvernamental al României să atingă un maxim istoric de 9,5% din PIB la finele acestui an, pe fondul creşterii rapide a cheltuielilor din cauza pandemiei, al majorării pensiilor din septembrie, al accelerării cheltuielilor de capital şi diminuării veniturilor. Fitch se aşteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 6,8% în 2021 şi 4,5% în 2022, ca urmare a revenirii veniturilor şi eliminării măsurilor de susţinere.

• 6,63% din PIB - deficitul bugetar la nouă luni

Deficitul bugetar la nouă luni a fost de 6,36% (67,27 miliarde de lei), faţă de 5,18% la finele lui august şi cu aproape 4 puncte procentuale peste prioada ianuarie-septembrie 2019, conform Execuţiei bugetare publicată de MFP la 28 octombrie. După primele nouă luni din 2019, deficitul bugetar era de 2,6%, adică de 26,9 miliarde lei.

Deficitul vine pe fondul crizei Covid, care a lovit încasările şi a dus la cheltuirea mai multor bani de către stat şi ca sprijjn pentru economie. Potrivit MFP, circa jumătate din deficit este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Cheltuielile generale au totalizat 294,99 miliarde lei, crescând în termeni nominali cu 15,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

• Noi programe de susţinere a mediului de afaceri

Noi programe de susţinere a mediului de afaceri au fost implementate luna trecută. La începutul lui octombrie, a demarat Programul guvernamental pentru susţinerea companiilor mari, firmele având posibilitatea să se înscrie în program până la finalul lunii noiembrie. Beneficiarii programului sunt companii mari şi IMM-urile cu cifra de afaceri de peste 20 milioane lei în 2019, care nu erau în dificultate la data de 31 decembrie 2019.

Pentru a fi eligibile, printre altele, companiile nu trebuie să fi avut decizii de recuperare a unui ajutor de stat, să nu se afle în executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau administrare specială şi să nu înregistreze datorii restante ne-reglementate la bugetul general consolidat al statului. De asemenea, potenţialii beneficiari nu trebuie să se afle în litigiu cu EximBank sau cu Ministerul Finanţelor Publice.

Totodată, Ministerul Economiei a anunţat, luna trecută, lansarea granturilor pentru capital de lucru dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii.

În şedinţa de guvern din 8 octombrie, Cabinetul Orban a discutat în primă lectură ordonanţa de urgenţă prin care se stabileşte o procedură simplificată de acordare a unei eşalonări de plată pe o perioadă de 12 luni pentru obligaţiile fiscale, bugetare care au fost acumulate în perioada de la începutul stării de urgenţă până la 25 octombrie. Beneficiarii acestei facilităţi sunt toţi contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală şi care nu înregistrează obligaţii fiscale restante la data declarării stării de urgenţă. O altă măsură care este inclusă în această ordonanţă este scutirea de la plata impozitului specific a unor activităţi, datorat de operatorii economici care desfăşoară activitatea în domeniul HoReCa pentru perioada rămasă până la sfârşitul anului 2020. Actul normativ respectiv a fost aprobat în cele din urmă în şedinţa de guvern din 23 octombrie.

În şedinţa din 8 octombrie, Executivul a aprobat un Memorandum prin care se contractează de la Banca Europeană de Investiţii un împrumut de 250 milioane de euro pentru susţinerea obiectului de investiţii Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi.

• Cea mai mică rată a inflaţiei din ultimii trei ani, în octombrie

Ţara noastră a înregistrat, în octombrie, cea mai mică rată a inflaţiei din luna similară a lui 2017 şi până în prezent, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În ocazie, Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a spus: "Rata inflaţiei a scăzut în fiecare lună în guvernarea PNL. (...) Deci avem acum cea mai mică rată a inflaţiei din octombrie 2017 şi până astăzi şi asta contrar tuturor mesajelor alarmiste care vin de la PSD, explozia preţurilor, penurie de bunuri de piaţă. (...) În luna septembrie, preţurile bunurilor alimentare au scăzut faţă de luna august, la fel şi la bunurile nealimentare, ceea ce înseamnă că indicele sau rata inflaţiei a scăzut faţă de luna august 2020".

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,5%, în septembrie 2020, de la 2,7% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,96%, serviciile cu 2,89%, iar mărfurile nealimentare cu 0,62%, potrivit datelor publicate de INS.

Rata anuală a inflaţiei este prognozată la 2,7% pentru sfârşitul anului curent, respectiv 2,5% pentru finalul anului viitor, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.