OMER TETIK, CEO BANCA TRANSILVANIA: "Forumurile bancare ar trebui să înceapă cu problemele clienţilor"

Guvernanţii ar trebui să asculte tot lanţul de plângeri, începând de la clienţi şi până la entităţile financiare, este de părere Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.

Prezent la un eveniment de profil, constituit din două paneluri - primul bucurându-se de prezenţa premierului Sorin Grindeanu, a Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a secretarului de stat din MFP Enache Jiru şi a şefului ARB Sergiu Oprescu, iar al doilea fiind alcătuit din preşedinţii mai multor instituţii financiar bancare - domnul Tetik a remarcat: "De fiecare dată când ne întâlnim la un forum începem cu - sigur, în ordine ierarhică, şi eu aş fi făcut la fel -preşedintele ţării, prim ministrul, guvernatorul, după aceea bănci, iar audienţa începe încet, încet să scadă (...) Însă nu prea îi ascultăm pe clienţi. Nu începem cu un antreprenor, un lider de opinie, care să-şi spună problemele, după aceea să ieşim noi şi să spunem provocările noastre, reglementări, capital, lichiditate, riscuri gestionate, iar guvernanţii să aibă timp să asculte tot lanţul de plângeri. (...) Toate băncile investesc în digitalizare (...), dar tot discurul despre digitalizare mi se pare supra-evaluat. (...) Trebuie să avem timp să ne ascultăm clienţii, ca să le cunoaştem nevoile".

Educaţia financiară trebuie să înceapă din bănci, spune Omer Tetik, adăugând: "Când spunem clienţilor să folosească tehnologia şi digitalizarea este ca atunci când comandăm un Uber, iar şoferul Uberului ne întreabă: «Ştiţi codul rutier?» «Nu!» «Atunci coborâţi, pentru că nu pot să conduc!» Întâi trebuie să fim noi educaţi, să investim în educarea colegiilor noştri, în front office, back-office, apoi să intrăm în şcoli, în universităţi (...), nu putem face noi singuri educaţie financiară, pentru că suntem instituţii private, iar miza noastră este profitabilitatea".

• Radu Graţian Gheţea: "Noua eră digitală va aduce probleme complexe de recalificare a forţei de muncă"

Digitalizarea vine peste noi, iar noile tehnologii vor produce minim două lucruri care ne dau bătaie de cap: va trebui să ne adaptăm şi noua eră va aduce şi probleme complexe de recalificare a forţei de muncă, respectiv reduceri de personal, a avertizat Radu Graţian Gheţea, preşedinte onorific al ARB şi preşedintele CEC Bank. "Să nu începem să facem restructurări şi reorganizări în ultima etapă!", atrage atenţia domnia sa, menţionând că este nevoie de o intermediere financiară mai vizibilă în segmentul persoanelor fizice.

• Dănescu, ARB: "Există o mândrie printre antreprenori dacă aceştia nu au împrumuturi la bănci, dar este greşit"

Există o mândrie printre antreprenori dacă aceştia nu au împrumuturi la bănci, dar este greşit, pentru că Europa s-a dezvoltat prin credite, subliniază Florin Dănescu, preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), precizând: "Nu poţi creşte dacă nu multiplici capitalul. Pentru România, o vulnerabilitate mare este nivelul de intermediere financiară, care este de doar 29% şi care a scăzut. Ar trebui să ne facem un plan ca să vedem cum putem opri descreşterea. Creditul este cel care multiplică rezultatul, iar noi trebuie să începem cu educarea financiară".

O altă vulnerabilitate a ţării noastre este simpla absenţă a semnăturii electronice, a adăugat Florin Dănescu, menţionând: "În condiţiile în care ne lipseşte semnătura electronică, vorbim de farfurii zburătoare atunci când aducem în discuţie digitalizarea".

• Sergiu Oprescu: "Este nevoie de o fluidizare a creditării"

Ţara noastră are unul din cele mai bine capitalizate sisteme bancare din UE, a evidenţiat Sergiu Oprescu, preşedintele Comitetului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedintele Alpha Bank. Domnia sa a menţionat că acest lucru este unul pozitiv, dar că înseamnă şi o lipsă de alocare eficientă a lichidităţii, fiind nevoie de o fluidizare a creditării.

Domnia sa a menţionat: "Trebuie să ne preocupăm de ceea ce eu aş numi fluidizarea creditării, adică creşterea cererii solvabile de credit prin creşterea bazei antreprenoriale şi a educaţiei financiare din acest segment, apoi prin reglajul fin al supra-reglementării (tendinţă naturală post criză), dar şi prin crearea de către bănci, în parteneriat cu autorităţile, a unui ecosistem de creditare dedicat segmentelor economice cu potenţial - aş mentiona aici agricultura, dar nu numai, creditarea IMM-urilor putând fi şi ea un scop în sine".

Conform şefului ARB, nu mai suntem în epoca în care ce face o bancă o priveşte doar pe ea, ci într-o perioadă în care acţiunile unei bănci privesc întreg sistemul.

Printre altele, domnul Oprescu a menţionat că există o complementaritate mare între sistemul bancar şi restul pieţei financiare: "Avem nevoie de o piaţă de capital puternică, la rândul său aceasta putând contribui mai mult la creşterea nivelului de intermediere financiară de la noi".

• Jiru, MFP: "Ne aflăm într-o poziţie financiară foarte bună"

Redresarea bancară în România, după criza financiară, a avut loc fără intervenţia statului, adică fără să fie nevoie de bani de la stat care să echilibreze activitatea bancară, a precizat, ieri, Enache Jiru, secretar de stat în ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Domnia sa a precizat: "Performanţa şi stabilitatea de astăzi nu s-ar fi realizat fără acest lucru important. Ne aflăm într-o poziţie financiară foarte bună, nu avem probleme cu lichiditatea. Noi, ca împrumutaţi de seamă ai sistemului bancar, nu întâmpinăm probleme".

Enache Jiru a anunţat că, pentru o bună administrare a datoriei publice, MFP urmează să lanseze unele emisiuni de titluri de stat de tip «buy-back»: "Ne aflăm foarte aproape de a implementa primele operaţiuni de răscumpărare de titluri de stat şi de preschimbari de titluri de stat pe platforma pe care o realizăm împreună cu Banca Naţională a României. Vor fi primele operaţiuni aşa numite de buy-back, statul putând răscumpăra în avans datoria publică. Toate acestea vin doar ca să ne creem mai bune instrumente de administrare a obligaţiilor statului, care revin din datoria publică şi toate acestea vor conduce, să spunem, la un spaţiu mai bun, vom relaxa mai bine spaţiul bugetar în ceea ce priveşte cheltuielile cu datoria publică. (...) Ne aflăm într-o fază foarte avansată a operaţiunilor de administrare a riscului valutar şi a riscului de dobândă şi aici mă refer la operaţiuni de hedging".

Domnul Jiru a adăugat şi faptul că rezerva valutară rezistă şi este puternică, acest fapt conferind un mod de acţiune mai relaxat în momentul luării deciziilor în politica privind implementarea datoriei publice.