ONG-urile se aliază împotriva Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii

Organizaţiile neguvernamentale româneşti implicate în susţinerea Iniţiativei Cetăţeneşti Europene împotriva Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), lansată la jumătatea lunii iulie şi respinsă de către Comisia Europeană pe 11 septembrie, se alătura celor peste 240 de organizaţii din întreaga Europă în acţiunea de a contesta la Curtea Europeană de Justiţie decizia de respingere formulată de Comisie, potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.

"De asemenea, împreună cu întreaga Coaliţie Europeană STOP TTIP vom continua colectarea de semnături pentru o Iniţiativă Cetăţenească Europeană autonomă, chiar şi fără recunoaşterea ei oficială de către Comisia Europeană", transmite comunicatul fundaţiei TERRA Mileniul III.

Potrivit sursei citate, prin decizia luată, Comisia Europeană "se ascunde în spatele unor tertipuri legislative şi astfel ignoră problema de fond - lipsa transparenţei în negocierea tratatelor transatlantice TTIP şi CETA (Acordul Canada-UE - n.r.)".

"Dimensiunea antidemocratică a acordului este dată de faptul că un tratat care va schimba radical modul în care va fi reglementat comerţul de ambele părţi ale Atlanticului, cu repercursiuni directe asupra drepturilor şi sănătăţii consumatorilor este negociat în spatele uşilor închise, iar cetăţenii nu sunt implicaţi în decizie, fiind puşi în faţa faptului împlinit. Acesta este şi principiul pe care se va baza acţiunea Coaliţiei la Curtea Europeană de Justiţie. Jean-Claude Juncker, noul preşedinte al Comisiei Europene, a anunţat recent că va milita pentru o mai mare transparenţă şi participare democratică pe parcursul negocierilor comerciale. Comisia Europeană trebuie să accepte în cele din urmă că oamenii din Europa nu vor aceste acorduri de liber schimb ce vin cu noi puteri pentru investitori şi o scădere a standardelor", mai arată comunicarea.

"Prin refuzul de a accepta Iniţiativa Cetăţenească prin care s-ar putea solicita cu forţă instituţională, blocarea negocierii oculte a unor acorduri comerciale care scad standardele protecţiei propriilor cetăţeni, Comisia Europeană îşi declară complicitatea cu marile corporaţii. Dar cum drepturile cetăţenilor nu se primesc, ci se iau, noi vom continua mobilizarea pan-europeană a cetăţenilor pentru a bloca aceste negocieri înainte de finalizarea lor", afirmă Mircea Toma, preşedintele ONG-ului ActiveWatch.

Fundaţia avertizează că prin cele două acorduri de liber schimb, UE - SUA şi UE - Canada, ar putea fi legalizate la nivel european practici economice distructive pentru mediu dând astfel cale liberă exploatării gazelor de şist şi mineritului cu cianură.

"De mai bine de 15 ani trăiesc cu ameninţarea că o companie canadiană vrea să îmi ia casa, să dinamiteze comunitatea în care trăiesc şi să acopere satul de alături cu cianură. Orice versiune de acord internaţional în care genul acesta de companii primesc şi mai multe puteri, nu ne avantajează. Nu vreau ca alţi oameni din alte comunităţi să îşi petreacă viaţa cu ameninţările la care suntem noi supuşi zilnic la Roşia Montană. Când statele cedează siguranţa propriilor cetăţeni pentru profitul companiilor, atunci este clar că nu mai trăim în democraţie" a declarat Eugen David, preşedintele asociaţiei Alburnus Maior din Roşia Montană.

Aceştia notează că pericolele ce vin odată cu cele două tratate vizează chiar statul de drept, ocolit prin crearea unei legislaţii paralele, comerciale, care diferă de legile statului de drept, dar care prevalează şi pot influenţa deciziile luate în mod democratic.

"< < NU corporaţia face legislaţia > > a fost unul dintre sloganele consacrate generate de către protestatarii ieşiţi în stradă în toamna anului 2013. Atunci se ridica problema unor legi făcute < < cu dedicaţie > > pentru compania Roşia Montana Gold Corporation. Ceea ce întreaga societate a identificat atunci ca fiind un abuz, un gest nedemocratic, ar putea fi replicat la nesfârşit pentru toate companiile ce îşi vor desfăşura activitatea în ţara noastră. De frica unei avalanşe de procese venite din partea corporaţiilor, statul va ceda mult în procesul legislativ, făcând concesii", a declarat Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei TERRA Mileniul III.

Potrivit comunicatului transmis de Fundaţie, TTIP este un pericol pentru hrana sănătoasă, deoarece standardele diferite în materie de calitate şi sănătate în alimentaţia publică ar putea fi scăzute în UE la nivelul celor existente în SUA, dar şi piaţa serviciior publice de interes maxim cum sunt cele de distribuţie a utilităţilor, sau sistemul de sănătate ar putea fi afectate.

"Odată cu privatizarea unor astfel de servicii, dacă statul va dori să intervină în vreun fel, în sensul introducerii unor politici sociale dar care lezează interesul comercial al companiilor, este pasibil de a plăti despăgubiri substanţiale în urma deciziilor curţilor de arbitraj", mai notează TERRA Mileniul III.