ONU: Rusia a comis crime de război în Ucraina

Rusia a comis crime de război de amploare în Ucraina, omoruri intenţionate şi tortură, în unele cazuri obligând copiii să asiste la violarea celor dragi, pe alţii obligându-i să stea alături de cadavre, informează news.ro.

Unele abuzuri pot fi catalogate drept crime împotriva umanităţii, însă anchetatorii ONU nu au observat un genocid în Ucraina după invazia rusă în această ţară, au declarat joi experţii Naţiunilor Unite, care recomandă totuşi continuarea studiilor pe această temă, relatează AFP şi Reuters.

"Nu am constatat că a existat un genocid în Ucraina", a declarat Erik Mose, unul dintre cei trei comisari însărcinaţi cu ancheta, subliniind totuşi că "anumite aspecte pot ridica întrebări cu privire la această crimă".

Relocarea copiilor ucraineni în zonele aflate sub controlul Moscovei şi în Rusia constituie o "crimă de război", a declarat comisia de anchetatori a ONU. Aceştia acuză, de asemenea, Moscova de comiterea unor posibile "crime împotriva umanităţii" în Ucraina, prin atacarea infrastructurii energetice ucrainene şi utilizarea torturii.

"Situaţiile pe care le-a examinat cu privire la transferul şi deportarea copiilor, în interiorul Ucrainei şi, respectiv, în Federaţia Rusă, încalcă dreptul umanitar internaţional şi constituie o crimă de război", au scris anchetatorii în primul lor raport de când Rusia şi-a lansat ofensiva în Ucraina, la 24 februarie 2022.

"POSIBILE" CRIME ÎMPOTRIVA UMANITĂŢII

Anchetatorii acuză, de asemenea, Moscova de posibile "crime împotriva umanităţii".

"Comisia a constatat că valurile de atacuri ale forţelor armate ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene începând cu 10 octombrie 2022 şi utilizarea torturii de către autorităţile ruse ar putea constitui crime împotriva umanităţii", se arată în raport, care recomandă continuarea investigaţiilor.

Comisia a încercat, de asemenea, să verifice dacă bombardarea şi asediul oraşului Mariupol, în sud-estul Ucrainei, ar putea constitui o crimă împotriva umanităţii. Cu toate acestea, a conchis că nu are suficiente dovezi pentru a ajunge la o astfel de concluzie, deoarece nu a avut acces în regiunea Doneţk, unde oraşul-port a fost asediat timp de luni de zile de armata rusă înainte de a cădea, în mai 2022. Însă Comisia recomandă continuarea investigaţiilor.

Acest grup de anchetatori a fost creat anul trecut de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, ale cărui 47 de state membre vor trebui să decidă la începutul lunii aprilie dacă le reînnoiesc sau nu mandatul. Este pentru prima dată când anchetatorii au publicat un raport scris, dar în septembrie, într-o conferinţă de presă, ei au acuzat Moscova de comiterea unui "număr considerabil" de crime de război, în patru regiuni ucrainene, în primele săptămâni după invazia rusă. Cu toate acestea, ei au spus că este prea devreme pentru a vorbi despre crime împotriva umanităţii, contrar afirmaţiilor ONG-urilor şi ale Ucrainei la acea vreme.

ABUZURI ŞOCANTE ALE RUSIEI ÎN UCRAINA: CE ÎNSEAMNĂ "APELUL CĂTRE PUTIN" ŞI "POZIŢIA PAPAGAL"

Raportul afirmă că forţele ruse au efectuat atacuri "nediscriminatorii şi disproporţionate" asupra Ucrainei şi cere ca autorii să fie traşi la răspundere. "Conflictul armat în curs de desfăşurare din Ucraina a avut efecte devastatoare la diferite niveluri", a declarat Erik Mose, preşedintele comisiei, în cadrul unei conferinţe de presă. "Pierderile umane şi nepăsarea generală faţă de viaţa civililor sunt şocante", a mărturisit el.

Raportul arată că cel puţin 13 valuri de atacuri ruseşti din octombrie asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, precum şi utilizarea de către aceasta a torturii "pot constitui crime împotriva umanităţii". Raportul constată, de asemenea, că aproximativ 16.000 de copii au fost transferaţi şi deportaţi ilegal din Ucraina, citând o cifră a guvernului ucrainean. Rusia neagă acuzaţia, spunând că a evacuat persoane în mod voluntar din Ucraina.

Alţi copii au fost forţaţi să asiste la violarea celor dragi sau, într-un caz, au fost reţinuţi în subsolul unei şcoli alături de cadavrele celor decedaţi, se arată în raport.

Victimele din centrele de detenţie ruseşti au fost supuse la şocuri electrice cu ajutorul unui telefon militar - un tratament cunoscut sub numele de "apel către Putin" - sau au fost atârnate de tavan în "poziţia papagal", se arată în raport.

Comisia a găsit motive rezonabile pentru a trage concluzia că invazia Ucrainei se califică drept un act de agresiune.

Pe de altă parte, raportul a constatat şi că forţele ucrainene au comis un "număr mic de încălcări", inclusiv ceea ce par să fi fost atacuri nediscriminatorii şi torturarea prizonierilor de război. Preşedinţia ucraineană nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii, menţionează Reuters.

CUM A REACŢIONAT RUSIA

Ucraina, care a cerut crearea unui tribunal special pentru a urmări în justiţie conducerea politică şi militară a Rusiei cu privire la agresiunea din timpul invaziei, a declarat că această comisie este esenţială pentru a se asigura că Rusia va fi trasă la răspundere.

Reacţionând la acest raport, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat joi reporterilor că Moscova aude în mod regulat acuzaţii de acest gen. Ea a adăugat că, dacă cei care se află în spatele unor astfel de rapoarte ar fi obiectivi, atunci Moscova este gata să analizeze cazuri specifice, să răspundă la întrebări, să furnizeze date, statistici şi fapte. "Dar dacă aceştia sunt părtinitori, dacă reprezintă doar un punct de vedere, atunci nu are rost să răspundem la aceste rapoarte", a declarat Zaharova.

Rusia neagă comiterea de atrocităţi sau atacarea civililor în Ucraina.

Raportul experţilor ONU se bazează pe mai mult de 500 de interviuri, precum şi pe imagini din satelit şi vizite la locurile de detenţie şi la morminte. Raportul vine în contextul în care se aşteaptă ca CPI, Curtea Penală Internaţională de la Haga, să ceară arestarea unor oficiali ruşi pentru deportarea forţată a copiilor din Ucraina şi atacarea infrastructurii civile.

Raportul de 18 pagini al comisiei va fi prezentat luni Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva. Ţările din cadrul Consiliului, singurul organism alcătuit de guverne pentru a proteja drepturile omului la nivel mondial, urmăreşte să extindă şi să aprofundeze mandatul comisiei.

Uneori, anchetele Consiliului duc la urmăriri penale în instanţele internaţionale. Comisia a declarat că lucrează la o listă de posibili făptaşi, care va fi transmisă autorităţilor ONU.