Operaţiunea Incineratorul, pe repede-înainte

Proiectul privind construirea unui incinerator de deşeuri în Capitală se află foarte aproape de a fi trimis, spre finanţare, Comisiei Europene, a declarat, ieri, Roxana Mânzatu, ministrul fondurilor europene. Domnia sa a spus că în această perioadă se lucrează la finalizarea documentaţiei necesare pentru sistemul de management al deşeurilor din municipiul Bucureşti. Pentru acest proiect, Comisia Europeană a alocat 208 milioane de euro pentru realizarea unui sistem de incinerare a deşeurilor, a cărui locaţie va fi în Sectorul 4 al Capitalei. Roxana Mînzatu a precizat că este necesară prioritizarea acestui proiect deoarece, începând cu anul 2021, Comisia Europeană nu va mai aloca fonduri pentru susţinerea investiţiilor în domeniul eliminării deşeurilor.

Referitor la acest aspect, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea a declarat: "Vom face toate demersurile legale şi instituţionale, dar şi personale astfel încât fondurile europene pentru incineratorul de deşeuri să nu fie pierdute sub nicio formă sub mandatul meu. Avem strategie, master plan, acum lucrăm la ADI-ul pentru deşeuri, căutăm locaţia cea mai potrivită care să nu genereze (...) conflicte între instituţii şi între persoane şi nu abandonăm. Sunt în total dezacord cu cei care politizează excesiv un subiect atât de vital pentru populaţie. Cât voi fi primar general, Bucureştiul nu se va transforma într-o capitală a gunoaielor".

Anul trecut, membrii Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European au propus stoparea finanţărilor pentru facilităţi bazate pe incinerare sau tratare mecano-biologică. În urma votului din februarie 2019, din programul de finanţare europeană pentru dezvoltare regională şi coeziune, au fost tăiate subvenţiile europene pentru instalaţii de incinerare şi s-a recomandat îndreptarea fondurilor către programe care urmăresc reducerea emisiilor de dioxid de carbon, reciclarea şi reutilizarea deşeurilor. Tăierea fondurilor pentru incineratoare a fost motivată prin generarea unui conflict cu eforturile de reducere a deşeurilor propus de economia circulară, care prioritizează reutilizarea, reciclarea şi compostarea. Un alt argument al excluderii incineratoarelor din finanţările europene se referă la poluare, deoarece arderea plasticului în astfel de incineratoare, creşte semnificativ nivelul emisiilor de CO2.

Conform documentaţiei, în viitorul incinerator, care ar trebui dat în folosinţă în 2023, ar urma să fie arse anual 235.000 de tone de deşeuri. Cantităţile minime anuale de deşeuri reziduale ce trebuie asigurate la instalaţia de incinerare cu valorificare energetică sunt: Sectorul 1 - 28.130 tone, Sectorul 2 - 43.093 tone, Sectorul 3 - 48.092 tone, Sectorul 4 - 35.913 tone, Sectorul 5 - 33.885 tone, Sectorul 6 - 45.886 tone. Costurile de operare şi întreţinere în primul an de funcţionare sunt estimate a depăşi 6 milioane de euro pentru incinerator, respectiv 115 milioane de euro pentru toate activităţile planificate.

Cu privire la această investiţie, există o dezbatere aprinsă în societatea civilă, deoarece viitorul incinerator ar urma să fie construit în intravilanul Sectorului 4, mai precis pe terenul fostului CET Progresul. Amplasamentul are 15 hectare şi este racordat la linia de cale ferată industrială. În apropierea lui au fost identificate două arii protejate: parcul Văcăreşti la 3,2 km şi lacul şi pădurea Cernica, la peste 12 km.

Organizaţiile de mediu şi reprezentanţii societăţii civile susţin că acest incinerator ar trebui construit cât mai departe de zonele de locuit, cu mult în extravilanul Sectorului 4 al Capitalei.

Declaraţia privind urgentarea proiectului privind incineratorul din Sectorul 4 a fost făcută cu prilejul verificării de către ministrul de resort, împreună cu primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a stadiului lucrărilor la noua linie a staţiei de epurare a apelor uzate şi a incineratorului de nămol de la Glina.

Legat de proiectul de la Glina, amintim că în ultimii ani mai multe localităţi din judeţul Ilfov au construit, pe fonduri europene sau guvernamentale, reţele de canalizare, dar care, momentan, nu sunt date în funcţiune, deoarece nu sunt racordate la punctul final de colectare. Un astfel de caz este oraşul Pantelimon, din imediata vecinătate a Capitalei, unde în perioada 2014-2016, s-a lucrat intens la reţeaua de canalizare, dar din cauza lipsei punctului de colectare, adică staţia de epurare de la Glina, a rămas nefuncţională pe mai multe tronsoane.

Un alt proiect important pentru Capitală este cel privind termoficarea, cu o valoare estimată la 200 milioane euro. Din păcate, conform declaraţiilor recente ale ministrului pentru fondurile europene, din acest proiect nu se poate deocamdată investi în reţelele de distribuţie, deoarece, conform funcţionarilor Comisiei Europene, o astfel de investiţie ar fi considerată ajutor de stat. Roxana Mînzatu a precizat că vor discuta toate aspectele cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a găsi o soluţie viabilă pentru modernizarea şi reabilitarea sistemului centralizat de termoficare a municipiului Bucureşti.