OPINIE DELOITTE Digitalizarea administraţiei fiscale din România, pe calea cea bună. Ce măsuri aşteptăm în 2021?

Contextul bugetar dificil al anului 2021 nu mai permite amânări în implementarea de măsuri eficiente pentru creşterea colectării veniturilor la bugetul de stat, dat fiind faptul că mediul de afaceri va avea nevoie de stimulente şi în acest an, cel puţin, pentru a depăşi dificultăţile financiare cauzate de pandemia de COVID-19. Accelerarea digitalizării este deja resimţită în întreaga societate pe fondul restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii virusului, inclusiv în administraţia publică. Această evoluţie face posibil ca, la mai bine de 15 ani de la iniţierea fişierului standard internaţional de control pentru operatorii economici (SAF-T) de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), acesta să devină funcţional şi în România.

Procesul de digitalizare a administraţiei fiscale din ţara noastră a trenat în ultimii ani, însă acesta a fost reluat pe parcursul anului 2020. Potrivit declaraţiilor oficiale de la momentul respectiv, sistemul SAF-T ar fi trebuit să înceapă să funcţioneze în România la sfârşitul anului 2020, însă, conform comunicatului de presă publicat recent pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), acesta va fi finalizat în luna iulie 2021.

Creşterea gradului de colectare a taxelor este absolut necesară în condiţiile în care ţara noastră este pe penultimul loc în UE (după Irlanda) în funcţie de ponderea veniturilor fiscale în PIB, cu mai puţin de 27% din PIB în 2019, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB. De-a lungul timpului, s-a demonstrat faptul că modificările de taxe nu au efectele scontate în sensul creşterii gradului de colectare a veniturilor la buget şi reducerii evaziunii fiscale, atât timp cât acestea nu sunt însoţite de informatizarea şi digitalizarea administraţiei fiscale.

Beneficii atât pentru contribuabili, cât şi pentru ANAF

Ţara noastră se află, de mai mulţi ani, pe locuri codaşe în UE la digitalizare şi colectarea taxei pe valoarea adăugată (TVA), potrivit studiilor realizate de Comisia Europeană. Deficitul de încasare la TVA în România (diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi cele încasate efectiv) s-a situat la 33,8% în 2018, iar pentru 2020 este estimat să se adâncească la 37,4% pe fondul blocajelor cauzate de pandemie, potrivit celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană.

Având în vedere experienţa ţărilor vecine, introducerea sistemului SAF-T ar putea determina scăderea deficitului de încasare la TVA, demonstrându-se a fi benefic atât pentru contribuabili (procedura de control fiscal va fi mai puţin îngreunată, pregătirea datelor esenţiale pentru declarare şi control va fi automatizată, rambursarea de TVA va fi posibilă într-un timp mai scurt, diminuarea concurenţei neloiale etc.), cât şi pentru administraţia fiscală (va avea acces permanent la toate operaţiunile efectuate de către contribuabili, evaziunea fiscală se va reduce datorită identificării mai rapide a tranzacţiilor care prezintă un risc ridicat de fraudă etc.).

Aşadar, analizând impactul generat de implementarea acestui sistem în economiile altor state, introducerea SAF-T poate fi considerată un prim pas în digitalizarea sistemului fiscal din România, care va duce la creşterea veniturilor la bugetul de stat, prin extinderea gradului de colectare şi diminuarea deficitului de încasare la TVA. Cu toate acestea, efectele implementării noului sistem se vor resimţi abia în anii care urmează.

Sisteme complementare cu SAF-T, implementate cu succes de alte state

Sistemul SAF-T a contribuit, incontestabil, la succesul unei mai bune colectări a taxelor în ultimii ani în statele în care a fost implementat (de exemplu Polonia), însă acesta nu a fost singurul instrument utilizat pentru îmbunătăţirea situaţiei finanţelor publice. Mai multe state membre ale UE utilizează în prezent raportarea electronică a unor documente, realizează controale fiscale online şi au în funcţiune casele de marcat cu jurnal electronic. Trecerea acestor proceduri administrativ-fiscale în mediul online duce la creşterea gradului de încredere reciprocă dintre administraţia fiscală şi contribuabili, asigurându-se un nivel ridicat de transparenţă între părţi, precum şi simplificarea procesului birocratic de pregătire a documentelor necesare în cadrul unui control fiscal.

În concluzie, ţinând cont de faptul că ţara noastră are nevoie de încasări mai mari la buget, în general, şi cu atât mai mult în anii care urmează, şi, în plus, se află în vizorul Comisiei Europene din cauza deficitului ridicat de colectare a TVA, autorităţile din domeniu trebuie să intensifice dezvoltarea infrastructurii administraţiei fiscale prin digitalizare.