OPINIE DELOITTE: Eşalonarea la plată în formă simplificată, benefică în cazul unor dificultăţi financiare temporare

Recentul ordin pentru aprobarea procedurii de acordare a eşalonării la plată, în formă simplificată, de către organul fiscal central îşi propune să reducă birocraţia în procesul de accesare a înlesnirilor la plată şi să ajute contribuabilii care trec printr-o dificultate financiară temporară, conform unui material de opinie realizat de consultanţi Deloitte România.

"Măsurile luate în vederea stimulării conformării voluntare şi-au dovedit eficienţa, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care eşalonarea la plată în formă simplificată a devenit permanentă, fiind introdusă în Codul de procedură fiscală. În acest context, recentul Ordin nr. 1767/2021 pentru aprobarea procedurii de acordare a eşalonării la plată, în formă simplificată, de către organul fiscal central, îşi propune să reducă birocraţia în procesul de accesare a înlesnirilor la plată şi să ajute contribuabilii care trec printr-o dificultate financiară temporară. Aceştia vor avea dreptul să achite obligaţiile restante acumulate în ultimul an într-o perioadă rezonabilă de timp (maximum 12 luni), fără a fi obligaţi să constituie acele garanţii costisitoare solicitate în cazul unei proceduri obişnuite de eşalonare la plată", se arată în materialul de opinie realizat de Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate, Laura Epure (Spiridon), Senior Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, şi Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România.

Conform celui mai recent raport de activitate publicat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru primul semestru al anului 2021, direcţiile majore de acţiune ale instituţiei în următorii patru ani vizează continuarea parteneriatului cu contribuabilii, mediul academic şi mediul de afaceri, adoptarea de soluţii digitale integrate şi prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. În acest scop, ANAF a implementat o serie de măsuri de stimulare a conformării voluntare care au vizat, printre altele, simplificarea procedurii de eşalonare la plată, alături de anularea obligaţiilor de plată accesorii ori restructurarea obligaţiilor bugetare.

Potrivit raportului ANAF, rezultatul acestor măsuri s-a concretizat în primul semestru al anului 2021 în menţinerea gradului de conformare voluntară la plată aproape de valoarea înregistrată în perioada similară a anului 2019 (respectiv 85,5%), menţinerea gradului de conformare voluntară la declarare la un nivel ridicat (94,3%), creşterea gradului de accesare a facilităţilor fiscale de la 4,6 miliarde de lei, la 30 iunie 2020, la 15,3 miliarde de lei, la sfârşitul primului semestru din 2021.

"Sfera de aplicare a eşalonării simplificate, astfel cum este detaliată în procedura adoptată, este una extinsă şi acoperă, suplimentar faţă de obligaţiile fiscale principale şi accesorii, amenzile sau creanţele bugetare stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare autorităţilor fiscale (prevăzute de OG nr. 11/2021) şi creanţele rezultate din săvârşirea unor infracţiuni, respectiv prejudicii, cheltuieli judiciare şi amenzi/judiciare penale. Cu toate acestea, nu sunt vizate toate creanţele rezultate din infracţiuni - spre exemplu eşalonarea nu poate fi dispusă pentru sumele ce fac obiectul confiscărilor sau cele ce reprezintă echivalentul în bani al unor bunuri care au fost considerate produsul unei infracţiuni", susţin consultanţii Deloitte.

Totodată, eşalonarea la plată în formă simplificată este incompatibilă cu procedura restructurării obligaţiilor bugetare sau cu amnistia fiscală. Astfel, dacă un contribuabil care a depus o notificare privind intenţia de a beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare (în temeiul OG nr. 6/2018) sau pentru a beneficia de anularea obligaţiilor accesorii (în temeiul OUG nr. 69/2020), solicită şi eşalonarea la plată, în formă simplificată, riscă să piardă beneficiile aferente acestor proceduri.

Aşadar, dacă un contribuabil vrea să beneficieze de restructurarea obligaţiilor bugetare sau de amnistia fiscală, dar şi-ar dori, din varii motive, să efectueze plata şi să profite de efectele eşalonării la plată în formă simplificată trebuie să efectueze, în prealabil, o analiză temeinică a îndeplinirii condiţiilor legale de acordare a eşalonării simplificate.

"Spre exemplu, dacă un contribuabil căruia i s-au stabilit obligaţii suplimentare de plată în urma unei inspecţii fiscale ar dori să apeleze la amnistie, depunerea unei cereri pentru a beneficia de eşalonare la plată simplificată nu ar fi una oportună, deoarece s-ar pierde beneficiul obţinut prin depunerea notificării privind obţinerea amnistiei (cum ar fi amânarea la plată a obligaţiilor accesorii ce ar urma să fie anulate ori suspendarea executării silite a obligaţiilor accesorii amânate la plată). Eşalonarea la plată, în formă simplificată, ar rămâne o opţiune validă, totuşi, în cazul în care contribuabilul nu ar avea posibilitatea să achite sumele stabilite suplimentar prin decizia de impunere, condiţie obligatorie pentru a beneficia de amnistia fiscală", mai susţin consultanţii Deloitte.

Conform opiniei, revenind la normele care detaliază paşii ce trebuie urmaţi pentru a beneficia de eşalonarea la plată, în formă simplificată (Ordinul 1767/2021), este de menţionat faptul că cererea în acest scop trebuie depusă prin una dintre modalităţile prevăzute de lege (registratură, serviciu poştal, spaţiul privat virtual), fără a fi necesare documente suplimentare (însă cu respectarea condiţiilor legale pentru a beneficia de această eşalonare), spre deosebire de procedura greoaie a eşalonării la plată obişnuite (ce presupunea, spre exemplu, dovedirea dificultăţii generate de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti sau urmarea a procedurii de emitere a unui acord de principiu).

Singura excepţie de la această regulă este ipoteza în care contribuabilul optează pentru plata diferenţiată a ratelor de eşalonare, caz în care acesta trebuie să prezinte o propunere de grafic de plată ce va cuprinde, pentru fiecare rată, şi procentul care poate fi achitat din obligaţiile ce fac obiectul facilităţii. Însă acesta nu poate să fie mai mic de 5% din cuantumul obligaţiilor ce pot fi eşalonate la plată, pentru jumătate din perioada de eşalonare solicitată.

În aceste condiţii, durata de soluţionare a cererii contribuabilului a fost redusă la 5 zile, de la 60 de zile în cazul procedurii anterioare. În plus, eşalonarea simplificată vine cu o multitudine de beneficii în favoarea contribuabililor, printre care se numără inclusiv faptul că nu se impune constituirea de garanţii.

Potrivit consultanţilor, nu trebuie uitat totuşi de obligativitatea suportării unei dobânzi în cuantum de 0,01% pe zi, calculată pentru fiecare rată începând cu data emiterii deciziei de eşalonare şi până la stingerea obligaţiilor. Suplimentar, dacă nu respectă graficul de eşalonare, contribuabilul suportă o penalitate de 5% aplicată, în general, la suma neachitată din rata de eşalonare.

În ceea ce priveşte contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România, aceştia pot beneficia de eşalonarea la plată în formă simplificată numai dacă desemnează un împuternicit potrivit prevederilor din Codul de procedură fiscală.

În concluzie, reglementarea procedurii de acordare a eşalonării la plată, în formă simplificată, reprezintă un beneficiu pentru contribuabili şi un stimulent pentru conformarea voluntară la obligaţia de plată a creanţelor datorate. Spre deosebire de eşalonarea la plată obişnuită, noua procedură este mai puţin birocratică, are termene de soluţionare a cererilor semnificativ reduse, iar eliminarea obligaţiei de a constitui garanţii este, cu siguranţă, un element determinant în alegerea acestei proceduri.