OPINII Blocada Berlinului

S-au împlinit, luni, 65 de ani de la declanşarea Blocadei Berlinului. Pe 24 Iunie 1948, comandamentul militar sovietic de ocupaţie a întrerupt orice trafic naval sau terestru cu Berlinul de Vest (sectoarele de ocupaţie american, britanic şi francez din capitala Germaniei). În replică, Aliaţii au organizat cel mai mare pod aerian din istorie pentru a salva populaţia civilă.

Decizia sovietică se înscria într-o logică a escaladării. Din 25 Martie, autorităţile militare sovietice restricţionaseră deja traficul prin controale abuzive ale trenurilor de marfă. Din 18 Iunie, circulaţia pe autostradă era oprită. Avioane militare sovietice zburau provocator deasupra sectoarelor aliate. La 5 Aprilie, un asemenea avion a provocat un dezastru ciocnindu-se, la Gatow, cu o aeronavă civilă. Au murit 15 oameni.

Ideea blocadei, stabilită la cel mai înalt nivel, de Stalin şi Molotov, avea ceva monstruos, pe care generaţiile tinere din timpurile noastre probabil că nu o sesizează. În Septembrie 1941 a început blocada Leningradului. Decizia lui Hitler a fost de a extermina, prin foamete şi bombardament, întreaga populaţie. Asediul a durat aproape 2 ani şi jumătate. Pierderile de vieţi au fost imense, probabil în jurul la un milion de victime. Unii oameni au fost reduşi la canibalism.

Cu toate acestea, în 1948, conducerea URSS nu a avut nici o ezitare de a impune o blocadă a Berlinului. Scopul său era simplu: acela de a produce foamete în masă printre locuitorii capitalei germane, forţând, astfel, abandonarea oraşului de către autorităţile militare ale Aliaţilor.

Evenimentele din 1948 ne permit să înţelegem mai bine natura ordinii şi ideologiei socialiste. Pentru a controla economia şi societatea locală, sovieticii au iniţiat politici inflaţionis­te. Pe scurt, tipăreau bani. De altfel, una dintre cauzele reacţiei lor dure a fost tentativa Aliaţilor de a introduce un mijloc de plată nou care să înlocuiască vechea marcă, devenită nefunc­ţională. Din cauza inflaţiei, germanii erau constrânşi să recurgă la schimbul în natură.

Alt element important este repulsia faţă de ideea alegerilor libere, combinată însă cu folosirea obstrucţiilor parlamentare. La alegerile din 1948 pentru consiliul local, berlinezii au votat, cu o majoritate covârşitoare (86%) candidaţi non-comunişti. Acest lucru nu era, evident, pe placul sovieticilor, care au declanşat o intensă campanie de propagandă împotriva "imperialiştilor". În Septembrie, comuniştii au organizat asaltul asupra Parlamentului local. Reţeta este cunoscută. În vreme ce poliţia se uita în altă parte, grupuri de "oameni ai muncii" au năvălit în sediu. Puciul a eşuat datorită masivei reacţii a populaţiei din Berlin, care a ieşit în stradă. Răspunsul sovieticilor a fost să le ordone consilierilor comunişti să boicoteze întâlnirile Consiliului şi, după aceea, a alegerilor organizate în Decembrie 1948 în sectoarele occidentale.

Cât despre blocadă, aceasta a eşuat datorită intervenţiei Aliaţilor. Podul aerian organizat până în 12 Mai 1949 a fost un act de eroism. 39 de aviatori britanici şi 31 americani şi-au pierdut viaţa. În acelaşi timp, blocada a arătat capacităţile economice şi militare ale Statelor Unite şi Marii Britanii. La apogeul podului aerian, care a furnizat hrană şi materiale pentru o populaţie de 2,5 milioa­ne de oameni, un avion ateriza sau decola la fiecare 30 de secunde. Cu nici 6 ani înainte, naziştii eşuaseră în organizarea unui pod aerian la Stalingrad pentru a alimenta un număr mult mai redus de trupe.

Blocada Berlinului a avut mai degrabă efecte nedorite pentru sovietici. A precipitat formarea Germaniei federale, în 1949, şi a consolidat aranjamentele de securitate occidentale. În acelaşi timp, a produs un imens val de simpatie în favoarea Statelor Unite. În Berlin, oamenii au început să înveţe limba engleză. Germania a lăsat în urmă, în mare parte, ostilitatea din perioada războiului, privindu-se pe sine ca parte a comunităţii de valori a democraţiilor occidentale.

Ajuns aici, nu îmi pot reprima o observaţie. Căutam pe Internet să descopăr dacă Elvis Presley a dat un concert în vremea serviciului său militar în Germania (1958-1960 - se pare că nu, însă au rămas câteva înregistrări private). Am descoperit cât de mult s-au schimbat moravurile şi aşteptările generaţiilor de acum. Primele rezultate obţinute în "motorul de căutare" sunt despre un fel de spectacol cu imitatori ai lui Elvis. Spectacol intitulat - cum altfel? - "Elvis trăieşte!"...

Poate că aici, de fapt, este problema. Aniversarea Blocadei Berlinului a trecut neobservată de cei care, altminteri, au păreri despre orice.

Cum mai rămâne atunci cu identitatea noastră politică? Blocada Berlinului a fost un moment definitoriu pentru conturarea taberelor ideologice în secolul XX. Cu toate acestea, mulţi abia îşi amintesc că a existat.

Ignoranţa istorică nu este un lucru bun în nici o cultură politică. Este adevărat că, aşa cum se spune, "trebuie să privim înainte". Dar nu ca amnezicii.