OPINII Bula creditării face paşi înapoi - retragere strategică sau începutul declinului de durată?

Dinamica creditului de consum începe să se modifice, iar ritmul de creştere faţă de anii anteriori este mult diminuat. Dacă la finalul lui 2017 aveam, potrivit rapoartelor lunare ale BNR, un sold al creditelor de "consum şi alte scopuri" în lei de 41,08 miliarde lei, iar la finalul lui 2018 acesta urcase la 46,92 miliarde lei (+14,2%), datele pentru finalul anului trecut - 50,64 miliarde lei în decembrie - exprimă un avans mult mai modest faţă de 2018, de numai 7,9%. O încetinire proporţională ritmului de creştere este consemnată şi în dreptul creditelor pentru achiziţionarea unei case de către populaţie. Soldul la finalul lui 2017 era de 39,08 miliarde lei, pentru a urca la 48,74 miliarde lei un an mai târziu şi la 58,09 miliarde lei în decembrie 2019. Ritmul de creştere s-a redus, deci, de la 24,7% la 19,1%. M-am raportat doar la creditele în lei pentru că împrumuturile în alte valute au continuat să se reducă în sold, oamenii învăţând lecţia ultimei crize.

Chiar dacă este prematur să ne pronunţăm în ceea ce priveşte comportamentul de consum şi evoluţiile din economie, contracţia care începe să se simtă în zona creditării se poate răsfrânge asupra cererii, iar asta poate genera o spirală neplăcută (reduceri de bugete, mai puţine investiţii, concedieri şi o nouă reducere a cererii etc). Să nu uităm că asistăm la o reducere a ritmului de creştere a creditului în condiţiile în care ajustările din economie nu au început - cursul a rămas relativ stabil, sectorul de stat nu s-a contractat (noua echipa guvernamentală rămâne prudenţă în contextul anului electoral), băncile nu au devenit brusc mai restrictive şi nici dobânzile la lei nu au sărit peste cal în 2019. Ar putea fi la fel de bine vorba despre efectele diminuării cererii solvabile, în condiţiile în care am avut mai mulţi ani de evoluţii bune în economie susţinute de consum şi cine a vrut să se împrumute a putut să o facă fără probleme.

Cu toate astea, reducerea recentă a rezervelor minime obligatorii în valută şi eliberarea a peste 700 milioane de euro către bănci denotă că şi BNR-ul se gândeşte că asistăm la începutul unei curbe descendente în economie şi vrea să amâne cât poate acest lucru băgând cărbuni în motorul creditului. Cum o nouă criză nu şi-a făcut simţită prezenţa în zona euro, este de presupus că băncile locale nu se vor grăbi să repartieze chiar toţi banii primiţi cadou de la BNR, iar o parte dintre aceştia vor merge în zona creditului pentru populaţie şi afacerile din România astfel încât dinamica creditării să se inverseze din nou, cel puţin pe termen scurt. Dacă în teorie sună bine, nu este atât de uşor de văzut asta şi în practică, din cauza aşteptatei reducerii a ritmului de creştere a veniturilor populaţiei (pentru bugetari mai ales), dar şi a unor condiţii mai restrictive de acordare a împrumuturilor existente în prezent (mă refer la normele BNR adoptate pe vremea în care instituţia se temea încă de inflaţie şi supraîncălzirea economiei). Una peste alta, o linie mai groasă peste aceste tendinţe se va trage după a doua jumătatea anului, după încheierea alegerilor parlamentare, când noua majoritate va trebui să îşi precizeze mai clar intenţiile, luând în acelaşi timp şi măsuri concrete în acel sens. În tot cazul, perioadele de exuberanţă precum cea între 2016 şi 2018 sunt greu de repetat în viitorul apropiat, cel puţin până nu avem corecţii palpabile în zona preţului activelor, în special a celor imobiliare.