OPINII Cum ar reacţiona opinia publică la un nou "război al lumilor"?

Isteria baloanelor din SUA care face acum prima pagină prin presa occidentală m-a dus cu gândul la un episod care se dorea doar amuzant, dar a sfârşit tragic-comic cu 85 de ani în urmă.

Tânărul regizor (pe atunci) Orson Welles, montând în 1938 o adaptare radiofonică pentru piesa Războiul Lumilor scrisă de HG Wells (în care se relata despre începerea unui război interplanetar), a provocat isterie printre ascultătorii postului CBS.

Deşi piesa era prezentată pe 30 octombrie seara (trimitere clară la Halloween), iar la începutul transmisiei a existat un disclaimer în care se preciza clar că este vorba de o dramatizare, faptul că în timpul emisiunii se introdusese un fals jurnal de ştiri în care se vorbea de explozii puternice pe planeta Marte, gazul îndreptându-se spre Pământ cu mare viteză plus ceva pozitii pretins oficiale au declanşat o veritabilă panică printre sute de mii de ascultători.

După cum se relata prin presa vremii, în New York numeroşi locuitori se pregăteau să părăsească oraşul, sute de persoane au afirmat la poliţie şi în redacţii că "au văzut invazia", iar în bisericile din Indianapolis mai multe femei au pătruns strigând "New Yorkul a fost distrus, să mergem să murim acasă".

Cum a fost posibil aşa ceva?

Să ne gândim că în 1938 lumea trăia deja cu spectrul războiului, se vorbea de arsenalul care îl acompaniază, inclusiv gazele toxice, şi că nu exista experienţa farselor transmise în direct, ascultătorii fiind obişnuiţi să ia drept bune toate informaţiile livrate (nu există internetul unde "conspirationistii" să ia la purecat versiunea oficială, să ne uităm la dimensiunea la care ajunsese propagandă prin radio de pildă în Germania nazistă).

Ei bine, pe acest fond emoţional propice, o glumă abil regizată a dus la o isterie de masă.

Ce avem de această dată în saga baloanelor?

Mai întâi, un balon (meteo cum pretind chinezii, de spionaj cum acuză americanii) îşi face apariţia la începtul lunii în spaţiul aerian al SUA. Are dimensiuni apreciabile (de mărimea statuii Libertăţii), astfel încât ar putea fi văzut şi de alţi observatori civili, nu doar de radarele armatei.

Iniţial autorităţile îl consideră inofensiv, dar pe măsură ce balonul traversează ţara opinia publică începe să preseze să se ia o decizie şi în final balonul este doborât.

Criticii preşedintelui Biden spun fie că s-a acţionat prea târziu, fie că s-a acţionat doar din raţiuni de PR pentru a se intra în raportul privind starea naţiunii cu aura de războinic care a învins balonul chinez. Decizia are implicaţii şi la nivel diplomatic, o vizită oficială în China este anulată, încercările de contactare a autorităţilor chineze prin telefon de către americani eşuează câteva zile.

Şi de aici, povestea devine uşor suprarealistă.

Vineri, 10 februarie, aflăm că SUA, la ordinul preşedintelui american Joe Biden, a doborât un "obiect care zbura la altitudine mare" deasupra statului Alaska, potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Albe.

Obiectul, despre care s-a spus că avea "dimensiunea unei maşini mici" şi zbura la o altitudine de aproximativ 12.000 de metri, reprezenta "o ameninţare pentru securitatea traficului aerian".

Sâmbătă, premierul canadian Justin Trudeau a anunţat că un "obiect neidentificat" a fost doborât în timp ce survola nord-vestul ţării. Obiectul era cilindric de această dată şi semnificativ mai mic decât balonul chinezesc doborât iniţial.

Apoi, duminică, încă un obiect zburător neidentifcat (UFO) cade victima avioanelor americane de vânătoare. "Armata americană a doborât un nou obiect zburător, deasupra lacului Huron, în apropierea graniţei dintre SUA şi Canada, aceasta fiind a patra interceptare de acest gen efectuată de avioanele de vânătoare americane în ultima săptămână", informa Reuters.

Lucrurile nu se opresc aici, chinezii au descoperit la rândul lor un obiect zburător neidentificat care le survola spaţiul aerian. Ştirea, tot de duminică, suna aşa - "potrivit publicăţiei chineze Global Times, un obiect zburător misterios a fost reperat în largul coastei oraşului Rizhao, în provincia Shandong, aflată între oraşele Beijing şi Shanghai. Pescarii aflaţi în zonă au fost atenţionaţi să fie precauţi".

De remarcat frecvenţa cu care se foloseşte sintagma "obiect zburător neidentificat.

Cu ce rămâne de aici opinia publică ce nu este preocupată să vâneze subtilităţi şi se concentrează doar asupra ideilor mari, precum în povestea de acum 85 de ani?

Sentimentul unui pericol difuz, obiecte zburătoare neindentificate (OZN), aviaţia şi-a pus avioanele în alertă.

Dacă se mai insistă în această linie, pompând sentimentul pericolului, se poate manipula reuşit în două direcţii mari.

Una o reprezintă ţara în pericol. Adversitatea SUA-China poate fi potenţată şi vândută cu mai mult succes publicului în acest context.

A doua este viaţa extraterestră. Prin mai 2022 se făceau nişte paşi pentru readucerea subiectului în actualitate. Ştirea de atunci suna aşa. "Armata americană are o bază de date cu aproximativ 400 de întâlniri cu OZN-uri raportate, a dezvăluit un oficial în cadrul primei audieri publice a Congresului pe această temă din 1966, potrivit Axios".

Aflam atunci că au existat 11 incidente la limită între obiecte necunoscute şi mijloace militare americane, potrivit directorului adjunct al Serviciului de informaţii al Marinei, Scott Bray. Cu toate astea, membrii serviciilor americane nu au înregistrat nicio coliziune sau comunicare directă cu fenomene aeriene neidentificate, spunea Bray.

Rămâne de văzut în ce direcţie o vor lua evenimentele şi dacă ni se vor livra episoade noi pe termen scurt.