OPINII Cum va da cu barda Guvernul în cheltuielile publice?

"Va fi nevoie de reevaluarea tuturor cheltuielilor din banul public", a decretat, ieri, preşedintele Iohannis într-o conferinţă de presă în care anunţa şi prelungirea stării de urgenţă cu încă o lună. Asta deoarece "va fi nevoie să se declare o creştere probabil semnificativă a deficitului bugetar". Ei bine, cum ar putea Guvernul să împace şi capra deficitului în creştere, cu cererile tot mai susţinute de ajutor din partea mediului de afaceri, dar şi a oamenilor simpli rămaşi fără venituri?

Primele semnale că bugetarilor li se pregăteşte ceva au venit dinspre ministrul Finanţelor sau diverşi parlamentari de dreapta. Cumva firesc, bazinul electoral al actualei puteri nu se află în zona bugetarilor. Va fi o tăiere otova ca pe timpul lui Băsescu? Să ne uităm la deficitul bugetar. În 2009 am avut 9%, iar în 2010 a fost 6,8%. Cum anul trecut am închis la 4,6%, mi-e greu să cred că ne vom opri la valorile din 2010, ba aş paria că vom fi mult mai aproape de 2009. A fost anul care a pus bazele tăierii cu 25% a salariilor bugetarilor, am mai avut o tentativă de ajustare a pensiilor (refuzată de CCR), creştere de TVA şi un împrumut mamut de la FMI care să umple golurile, mai ales din visteria băncilor (BNR a eliberat atunci o felie consistentă din RMO-urile băncilor iar golul a fost umplut de respectivul împrumut). Vor mai tăia şi acum salariile şi pensiile? Deocamdată avem un proiect de lege care vizează pensiile speciale, mai puţin cele ale poliţiştilor şi militarilor, aşa că ar putea fi respins la un moment dat pe motiv de discriminare. O impozitare progresivă ar fi însă măsura care ar trece fără probleme de orice curte constituţională, statul având libertatea de a-şi fixa impozitele cum vrea. Iar dacă am putea avea impozitare progresivă pe pensii, de ce n-am avea şi la salarii? Tentaţia de a repeta figura de la precedenta criză, cu tăieri otova de 25%, nu cred că va fi bifată, deşi este cel mai uşor de aplicat. Asta pentru că multe familii vor rămane într-un singur salariat şi nu toate salariile de la stat sunt nesimţite. În plus, o tăiere generalizată poate echivala cu o piedică la nivelul cererii din economie şi la un val de executări silite pe partea de credite. Mulţi au credite ipotecare la un raport rată/venituri de 50-60%, iar dacă ambii soţi (sau fie şi numai unul) pierd 25% din venituri, atunci situaţia nu va fi deloc roză. Ştiu, tentaţia dreptei de a-şi menaja propriul electorat e mare, aşa că primele opţiuni vor fi tăierile de salarii la bugetari şi uşurarea schemelor de personal, din "solidaritate" cu mediul privat care trimite acum şomeri pe bandă rulantă, iar cei păstraţi au salariile tăiate cu barda. Cum alegerile bat însă la uşă, e posibil să avem ajustări ceva mai blânde, găurile din buget urmând a fi umplute de împrumuturi consistente, cu promisiunea că eficientizarea sectorului bugetar se va face cu prima ocazie după criză (citeşte după alegeri).

Încă un loc unde e loc de creşteri ar fi la impozitele pe proprietate, încă mici în România. Dacă toate ar fi impozitate, prejudiciile de imagine şi implicit cele privind intenţiile de vor ar fi majore, dar există şi varianta în care s-ar impozita majorat doar proprietăţile de lux. Aici putem să o botezăm taxa de solidaritate, la nevoie la pachet cu nişte impozite pe cifra de afaceri din zona multinaţionalelor (bănci, companii de utilităţi), dacă Guvernul ar avea suficientă voinţa politică.

În sfârşit, cum se vor împarţi banii la nivelul ministerelor? Nimeni nu ar avea curajul să taie acum de la Sănătate, dimpotrivă, aici va fi cea mai mare rectificare pozitivă. Se vor tăia investiţiile abrupt, aşa că Ministrul Dezvoltării va pierde bani. La fel Transporturile, doar e recomandat să circulăm mai puţin. De la Educaţie se va tăia de asemenea semnificativ, doar elevii au fost mai mult în vacanţă anul ăsta şi şcoala online e mai puţin costisitoare. Normal ar fi ca şi de la serviciile de informatii şi armată să fie luaţi bani morman, pentru că cine ar mai forţa cheltuieli de 2% din PIB pentru înzestrarea armatei, de vreme ce economia o duce cum o duce? Ei bine, aici nu aş băga însă mâna în foc, se vor invoca priorităţi, angajamente asumate, etc. şi în final ar putea rămâne tot cum s-a stablit în 2019, sau pe aproape.