OPINII La depozitele populaţiei, isteria Robor nu se simte

Presa a tot semnalat, săptămânile trecute, cum evoluţia indicatorului Robor o să strice petrecerea celor care s-au îndatorat în lei în ultima perioadă, mai ales a celor care au aderat la programul Prima Casă. Când ai luat împrumut la Robor plus 3% marja băncii, iar Roborul la 3 luni era sub 1% când ai primit banii în cont, ai toate motivele să te foieşti în somn, acum, când acelaşi indicator a sărit de 2%. Ce se întâmplă însă cu somnul deponenţilor la termen?

Aş fi fost tentat să cred că, aici, corelaţiile se fac mai repede, mai ales că nimeni nu obligă băncile să ajusteze indicatorul la un anumit interval, cum se întâmplă la credite. Or, ce văd în prezent la unele dintre cele mai mari bănci de retail, CEC Bank şi Banca Transilvania? La CEC Bank, la depozitul la termen de o lună, ai colosala dobândă de 0,1% pe an, iar la 3 luni randamentul sare spectaculos la... 0,35%. Abia la depozitul pe 24 de luni, dobânda trece de 1% (1,2% mai exact). La Banca Transilvania, avem însă dobânzi... duble la o lună (0,2% pe an), cu peste 50% mai mari la 3 luni (0,55% pe an), precum şi la 12 luni (1,25% faţă de 0,7% la CEC) şi doar cu 30% peste oferta CEC-ului la 24 luni (1,6% faţă de 1,2%). Vă daţi seama că am folosit aceste procente spectaculoase pentru a ilustra diferenţele de randament doar pentru a face haz de necaz. Câţi dintre cei care economisesc şi-ar muta banii pentru a beneficia de o dobândă dublă dacă diferenţa este de la 0,1% pe an la 0,2% pe an? La 100.000 lei puşi de-o parte pentru zile negre, asta ar însemna doar 100 lei suplimentar, bani pe care ai putea să-i pierzi pe comisioane şi transferuri cu ordin de plată între conturi. La 10.000 lei, efortul mutării ar fi recompensat cu 10 lei, probabil tot atât cât ai cheltui ca să mergi dus-întors la banca unde ai banii cu metroul şi alt mijloc de transport la suprafaţă. M-a amuzat şi calculatorul de randamente de pe site-urile BCR şi BRD-GSG. La BCR, dacă alegi ca sumă economisită 500 de lei şi scadenţa la o lună, afli că la finalul perioadei vei câştiga... 2 bani (0,02 lei). Abia la 500.000 lei primeşti 20 de lei după o lună de parteneriat cu banca, cam cât de-o şaorma cu suc lângă. La BRD, e chiar mai rău, la 1.000 de lei puşi de-o parte pentru 3 luni în cazul produsului Atucont vei primi... 1 leu câştig din dobândă. Ai nevoie deci de minim 1.300 de lei pentru a te lăuda că ai obţinut din economiile tale contravaloarea unui bilet RATB.

Deşi vor opera prompt modificarea Roborului din ultima vreme în calculul ratelor debitorilor, băncile nu se înghesuie să facă viaţa mai suportabilă deponenţilor, poate cu un ochi la modificarea codului fiscal care face mai dificilă optimizarea prin împrumuturi scumpe de la banca-mamă plasate apoi ieftin pe piaţa internă, poate convinse că mulţi n-au auzit sau nu mai vor să audă de bursă, unde randamentele sunt şi de 10 ori mai mari din dividende (cu dezavantajul însă că şi preţul acţiunilor a tot crescut şi nişte ajustări n-ar fi chiar imposibile). De altfel, am remarcat o anomalie - mai multe bănci au ieşit cu oferte de Black Friday, în special pentru cardurile de credit, cele cobranded, şi multe împrumuturi, dar nimeni (cel puţin eu n-am văzut nicăieri) n-a avut şi o ofertă pentru economisire în aceeaşi sărbătoare a soldărilor. Să mai spunem că, în acest moment, toate depozitele la termen oferite de bănci au randamente real negative ţinând cont că inflaţia între octombrie 2016 şi octombrie 2017 s-a situat la 2,6%.

Ce mai aşteaptă deci statul pentru a concura băncile pe piaţa plasamentelor la termen? Are avantajul plusului de siguranţă, al absenţei impozitului pe dobândă şi, în plus, poate plăti oricând mai mult decât oferă în prezent băncile deponenţilor, rămânând, în acelaşi timp, sub randamentele care îi sunt cerute în prezent de aceleaşi bănci la licitaţiile cu titluri de stat.