OPINII: Noile reguli de soluţionare a contestaţiilor fiscale, publicate

Ministerul Finanţelor a publicat noile reguli procedurale pe baza cărora se soluţionează contestaţiile fiscale formulate de contribuabili. Noua procedură era necesară în contextul în care, de la 1 aprilie, activitatea de soluţionare a contestaţiilor a fost mutată oficial din subordinea ANAF în cea a Ministerului de Finanţe. Totuşi, desi această modificare ar fi trebuit să aducă mai multă obiectivitate soluţionării cotestaţiilor, mutând de la ANAF la MF prerogativele de formulare a răspunsurilor pe care le primesc companiile când contestă acte emise de organele fiscale, noua procedură de contestare publicată în Monitorul Oficial păstrează încă reminescenţe ale vechilor reguli, schimbarea promisă nefiind atât de semnificativă în termeni de obiectivitate ale soluţiilor pe care le vor primi de-acum încolo contribuabilii.

Ordinul MF nr. 1021/2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 482 şi intrat în vigoare în 13 mai, este actul normativ care aprobă regulile procedurale pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de contribuabili împotriva actelor administrativ-fiscale.

Noua procedură stabileşte că orice contestaţie a unui titlu de creanţă ori a unui act administrativ-fiscal se depune tot la unitatea fiscală care a emis actul respectiv, în termen de cel mult 45 de zile de la momentul în care respectivul act i-a fost comunicat contribuabilului. Contestaţia se poate depune şi direct la Ministerul de Finanţe, dar şi în acest caz ea va fi trimisă la unitatea ANAF emitentă a actului.

După ce a primit contestaţia, unitatea ANAF respectivă are un termen de cinci zile pentru a întocmi un dosar al constestaţiei care va fi trimis ulterior structurii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul MF - aceasta o va analiza şi va emite o decizie de soluţionare a contestaţiei, ce va fi comunicată şi contribuabilului contestatar. Dosarul amintit trebuie să conţină: contestaţia depusă de contribuabil, copii ale actului fiscal atacat şi a anexelor sale, dovada comunicării actului fiscal atacat, precum şi orice alte documente care au legătură cu cauza (inclusiv documente depuse de contribuabilul care a făcut contestaţia). În plus, dosarul va include obligatoriu şi un referat cu propuneri de soluţionare formulat de unitatea ANAF emitentă a actului atacat.

Structura specializată a MF pentru soluţionarea contestaţiilor analizează informaţiile şi pe baza lor emite o decizie cu privire la respectiva contestaţie (pe care o poate admite sau respinge, în tot sau în parte). În procesul de analiză a contestaţiei, structura MF poate cere şi informaţii suplimentare: atât puncte de vedere de la unitatea ANAF emitentă a actului atacat, cât şi interpretări legislative de la alte instituţii sau autorităţi de stat. În cadrul procedurii de soluţionare, contribuabilul poate solicita să susţină oral contestaţia pentru a aduce lămuriri suplimentare legate de argumentele din contestaţie şi documentele justificative aferente. De precizat că procedura prevede posibilitatea suspendării soluţionării contestaţiei, în anumite condiţii, fie din oficiu, fie la cererea contestatarului.

După emiterea deciziei de soluţionare, contribuabilul are posibilitatea de a o ataca, la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă sau de a cere reexaminarea ei, dacă apar informaţii noi, necunoscute până atunci, care ar schimba soluţia iniţială.

În vechea procedură, atât activitatea de control fiscal, cât şi cea de soluţionare a contestaţiilor se aflau în subordinea ANAF, astfel că instituţia ajungea în poziţia de a impune atât sarcina fiscală ce revine fiecărui contribuabil, cât şi sarcina de a-şi cenzura propriile decizii de impunere sau acte emise în procedurile de stabilire a creanţelor fiscale, ceea ce nu asigura pentru contribuabili o imparţialitate decizională în ceea ce priveşte judecarea contestaţiilor.

Deşi acest aspect a fost reclamat în repetate rânduri de mediul de afaceri, iar mutarea activităţii de soluţionare a contestaţiilor la MF ar fi trebuit să rezolve exact această problematică şi să asigure mai multă independenţă procedurii în sine, observăm că şi pe noile reguli tot structurile ANAF sunt cele care sugerează şi formulează primele propuneri de soluţii la contestaţiile depuse de contribuabili. Este greu de imaginat în practică situaţii în care organul de control fiscal va propune alte tipuri de soluţii decât respingerea contestaţiilor şi menţinerea actelor pe care le-a emis.