OPINII Rusia - noi realităţi (I)

Economia Rusiei s-a contractat cu 3,7% în 2015, după o creştere de 0,6% în 2014, a anunţat, la începutul lunii aprilie 2016, Serviciul Federal de Statistică (Rosstat). Potrivit TASS şi Bloomberg, citate de Agerpres, economia rusească a înregistrat în 2015 cel mai semnificativ declin de după 2009, în condiţiile în care preţul petrolului (unul dintre principalele produse de export ale Rusiei) s-a prăbuşit, iar sancţiunile impuse din cauza conflictului din Ucraina au limitat accesul la finanţarea internaţională.

• Decuplarea de restul internetului

Autorităţile ruse concep măsuri pentru a proteja internetul rus contra "imprevizibilităţii" Occidentului(1) şi caută proiecte de "decuplare" a Rusiei de restul internetului, în caz de război.

Sunt studiate în permanenţă măsuri legate de securitatea internetului rus la diverse nivele administrative.

Preşedintele Vladimir Putin a prezidat o întâlnire specială a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta posibilitatea decuplării spaţiului cibernetic rus de restul World Wide Web-ului, în caz de război sau situaţie de urgenţă. Se vor ţine întâlniri cu diverşi responsabili la nivel înalt pentru a se vedea "cum ar putea funcţiona un segment rus al internetului, în cazul situaţiilor de urgenţă".

Autorităţile şi populaţia trebuie pregătite pentru orice situaţie, dar nu se ia în considerare "deconectarea Rusiei". Nu va fi uşor să se impună un control dur asupra internetului în Rusia, fiindcă, spre deosebire de cel chinez, internetul rus e profund integrat cu reţeaua mondială. Un angajat al unui provider important a spus că Rusia vrea de fapt să se protejeze în caz că occidentalii vor impune sancţiuni suplimentare care ar implica şi internetul.

• Deprecierea rublei

Problemele legate de deprecierea rublei au fost observate de la începutul anului 2014, atunci când guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, declara că rubla şi monedele naţionale ale altor pieţe emergente nu mai sunt la fel de puternice pentru că dolarul şi euro se întâresc din ce în ce mai mult. Ea spunea atunci - ocolind adevărul - că nu există probleme intrinseci care au dus la deprecierea rublei, monedă care atingea în acea perioadă minime istorice atât în raport cu euro, cât şi cu dolarul: "Nu avem o rublă slabă, dar dolarul şi euro s-au întărit faţă de monedele pieţelor emergente". În ianuarie 2014, banca centrală a Rusiei afişa un curs oficial de 47,4962 ruble/euro, respectiv de 34,7093 ruble/dolar(2).

Rubla rusească a atins un prim minim istoric în raport cu euro şi pe 13 octombrie 2014, evoluţia sa fiind afectată de criza din Ucraina şi de consecinţele acesteia asupra Rusiei, dar şi de scăderea cotaţiilor petrolului în toată această perioadă. Pe 27 octombrie 2014, rubla a atins un nou minim istoric, respectiv cea mai scăzută rată de schimb în raport cu euro de la introducerea pe piaţă a monedei unice europene, în anul 1999. Euro a atins astfel, pentru prima oară, pragul de 54 de ruble, pe fondul lunilor de depreciere a monedei ruseşti în raport cu principalele monede.

Deprecierea a avut consecinţe deosebit de severe pentru Rusia care se bazează pe veniturile obţinute din taxele pe exporturile de petrol pentru a-şi finanţa bugetul de stat. Kremlinul poate satisface angajamentele curente de cheltuieli doar cu petrolul ajungând la un preţ de 90 de dolari pe baril. Orice alt preţ mai mic va forţa guvernul de la Moscova fie să crească împrumuturile, fie să taie din cheltuielile planificate. Aceste temeri au făcut capitalul străin să părăsească Rusia. Banca Centrală a raportat ieşiri de capital de 85 de miliarde de dolari în primele nouă luni ale lui 2014. Acest lucru a pus o presiune uriaşă asupra rublei, scăzându-i valoarea în raport cu alte monede şi forţând banca centrală să cheltuiască peste 15 miliarde de dolari, doar în octombrie 2014, în încercarea de a stopa declinul monedei naţionale.

De la 1 noiembrie 2014, Banca Centrală a Rusiei a abandonat politica intervenţiilor nelimitate pe piaţa valutară pentru susţinerea rublei, accelerând procesul de liberalizare a cursului, în urma deprecierii puternice a monedei din ultima perioadă(3). Instituţia a anunţat că reduce semnificativ sprijinul pentru rublă, urmând să cheltuiască până la 350 de milioane de dolari pe zi cu intervenţiile pe piaţa valutară. Până acum nu exista o limită a acestor intervenţii, iar banca a vândut până la 2,5 miliarde de dolari pe zi, în săptămânile dinainte de sfârşitul lunii octombrie 2014, pentru susţinerea monedei. Economistul şef pentru pieţe emergente al Capital Economics, Neil Shearing, a declarat că această schimbare este echivalentă cu trecerea la flotarea liberă a rublei.

Banca Rusiei intenţiona să treacă la flotarea liberă până la sfârşitul anului 2014, dar depreciarea puternică a monedei, provocată de scăderea preţurilor petrolului şi sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, au obligat instituţia să amâne măsura. Analiştii consideră că decizia elimină temerile că Moscova ar putea recurge la controlul rublei pentru a preveni deprecierea rapidă a monedei.

În decembrie 2014, rata dobânzii de politică monetară a fost ridicată de la 10,5% la 17%, când Banca Rusiei a operat cea mai mare creştere într-o singură etapă din ultimii 16 ani, în încercarea de a opri deprecierea rublei.

• Sancţiunile UE asupra Rusiei

Odată cu escaladarea conflictului din estul Ucrainei în cursul anului 2014, sancţiunile la adresa Rusiei au fost înăsprite treptat(4). De menţionat sunt restricţiile privind accesul pe pieţele financiare impuse în luna august 2014 băncilor şi companiilor ruseşti de către UE, în strânsă cooperare cu Statele Unite şi cu alte ţări membre ale OCDE. Aceste măsuri au fost extinse în luna septembrie 2014, ajungând să vizeze un număr mai mare de companii şi de instrumente financiare. Au fost, de asemenea, interzise vânzările de echipamente de apărare şi exportul de tehnologii destinate explorării petrolului din zona arctică, a celui din ape adânci, precum şi a petrolului din şisturi bituminoase.

Drept represalii, Rusia a instituit în luna august 2014 un embargo asupra importurilor de alimente din UE, Statele Unite, Australia, Canada şi Norvegia. Împreună cu incertitudinile semnificative generate de criză şi de scăderea preţurilor produselor energetice, sancţiunile au reprezentat o povară considerabilă asupra economiei Rusiei. Astfel, s-au majorat substanţial costurile de finanţare ale băncilor şi companiilor ruseşti, precum şi ale guvernului acestei ţări, antrenând influenţe negative asupra opţiunilor de finanţare şi, implicit, asupra investiţiilor. În al doilea rând, s-au intensificat presiunile inflaţioniste, parţial ca urmare a deprecierii masive a rublei, dar şi a efectelor adverse exercitate asupra preţurilor alimentelor pe piaţa internă de decizia Rusiei de a sista importul de produse agricole. Această situaţie a condus la erodarea veniturilor în termeni reali şi a constrâns Banca Rusiei să ia măsuri de înăsprire a condiţiilor lichidităţii prin intermediul intervenţiilor pe piaţa valutară şi al majorărilor ratei dobânzii, generând consecinţe nefavorabile asupra consumului privat şi a investiţiilor. Acţiunea cumulată a acestor factori a determinat stagnarea economiei Rusiei în anul 2014.

În ceea ce priveşte Zona Euro, se pare că impactul crizei asupra creşterii economice şi a inflaţiei a fost unul relativ moderat în anul 2014, în pofida legăturilor comerciale importante cu Rusia. Excluzând schimburile comerciale între membrii Zonei Euro, Rusia a reprezentat aproximativ 5% din exportul de bunuri al Zonei Euro, deşi gradul de expunere a variat de la o ţară la alta. Exportul Zonei Euro pe relaţia Rusia cuprinde mai ales bunuri de capital şi de consum, în timp ce petrolul şi gazele naturale constituie principalele importuri ale Zonei Euro din Rusia. În anul 2014, exporturile către Rusia s-au comprimat vizibil în majoritatea ţărilor din Zona Euro.

Creanţele deţinute asupra Rusiei de către bănci din unele ţări membre ale Zonei Euro sunt însă semnificative. În trimestrul al III-lea 2014, creanţele transfrontaliere asupra Rusiei deţinute de bănci având sediul social în Franţa au însumat, în termeni absoluţi, 47 miliarde dolari, fiind urmate de cele ale instituţiilor cu sediul social în Italia (29 de miliarde dolari), Germania (19 miliarde dolari), Austria (17 miliarde dolari) şi în Ţările de Jos (14 miliarde dolari). Este puţin probabil ca aceste expuneri să inducă risc sistemic la adresa Zonei Euro în ansamblu.

• Asasinarea lui Boris Nemţov

Opozantul rus Boris Nemţov a fost ucis în noaptea din 27 spre 28 februarie 2015(5). În Nemţov s-a tras de mai multe ori, în spate, dintr-un autoturism în mişcare. Politicianul a murit pe loc, din cauza rănilor suferite. Boris Nemţov a fost asasinat pentru afirmaţiile sale antiruseşti şi antimusulmane, a declarat Anzor Gubaşev, unul dintre criminalii arestaţi pentru uciderea politicianului, în timpul mărturiilor sale depuse în prezenţa avocatului şi citate de cotidianul rus Kommersant.

Gubaşev a fost enervat de poziţia opozantului Nemţov cu privire la Ucraina. "Imediat cum a început războiul din Ucraina, Nemţov a început să facă agitaţie, se ducea acolo, ţinea cuvântări. Apoi se întorcea aici (în Rusia) şi afirma că noi (ruşii) nu am face lucrurile cum trebuie, că ar putea începe un război mondial. Toată lumea s-a pus pe capul nostru, că nu avem dreptate. Într-un cuvânt, doream să produc agitaţie şi să fac aici (în Rusia) ca în Ucraina", a afirmat Gubaşev.

Criminalul s-a declarat indignat de faptul că Boris Nemţov "s-a luat de profetul nostru, susţinând, împreună cu Obama şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, publicarea de caricaturi cu profetul Mahomed". "Prin urmare, l-am lichidat. Şi asta îl aşteaptă pe oricine va atenta la onoarea musulmanilor", a conchis Gubaşev în timpul anchetei, adăugând că nu regretă câtuşi de puţin fapta comisă.

Potrivit lui Gubaşev, pregătirile pentru asasinarea opozantului ar fi început în ianuarie 2015, la acţiune participând Zaur Dudaev şi Beslan Şavanov, acesta din urmă decedând în timpul arestării, în explozia unei grenade. Cel care a tras în Nemţov a fost Zaur Dadaev, a mai afirmat Gubaşev.

• Cel mai scurt discurs(6) al lui Putin

"Trăiţi în Rusia...ruseşte! Fiecare minoritar, indiferent de unde provine, şi care-şi doreşte să trăiască, muncească şi mănânce în Rusia, trebuie să vorbească ruseşte şi să respecte legile ruseşti. Dacă vreţi să respectaţi Sharia şi să duceţi traiul unor musulmani, vă sfătuim să vă stabiliţi acolo unde acestea sunt regulile de stat. Rusia nu are nevoie de o minoritate musulmană. Minorităţile au nevoie de Rusia, iar noi nu le vom acorda privilegii speciale şi nici nu ne vom modifica noi legile pentru a le sastiface doleanţele, indiferent cât de tare vor striga «Discriminare!»

Nu vom îngădui tratarea cu lipsă de respect a culturii ruse. Mai degrabă vom trage învăţăminte din sinuciderea SUA, a Marii Britanii, Olandei, Germaniei şi Franţei, iar noi vom supravieţui ca naţiune. Musulmanii sunt acolo ca să cucerească aceste ţări. Civilizaţia rusă şi tradiţia noastră nu sunt compatibile cu lipsa de cultură sau cu preceptele primitive ale legii Sharia şi ale islamului. Dacă acest onorabil Legislativ al nostru are în vedere crearea de noi legi, acestea vor trebui să urmărească mai întâi de toate, interesele naţiunii ruse şi să ţină cont de faptul că minoritarii musulmani nu sunt ruşi".

• Producători din BRICS explorează piaţa rusă

Producătorul brazilian de autobuze Marcopolo şi-a propus să intre pe piaţa rusă, vrând astfel să stimuleze legăturile de afaceri cu Rusia pe fondul sancţiunilor occidentale. Marcopolo are deja încheiate afaceri cu Kamaz, producător rus de camioane, şi încearcă să construiască autobuze în Rusia.

După ce Occidentul a impus mai multe runde de sancţiuni economice împotriva Rusiei, Moscova a amplificat cooperarea cu ţări din America Latină şi Asia, precum şi cu unele state arabe, inclusiv în sectoarele de producţie şi de apărare.

India a anunţat că este dispusă să coopereze cu Rusia, existând şanse reale pentru crearea unui parteneriat de investiţii, în special cu firma Căilor Ferate din Rusia şi corporaţia Rostec. Astfel, pe 15 iulie 2015, Onkar Kanwar, şeful delegaţiei Indiei la Consiliul de Afaceri al BRICS, a declarat: "India este o piaţă uriaşă şi avem nevoie de infrastructură bună. Rusia are un sistem feroviar important şi poate juca un rol foarte mare în colaborarea cu India". Kanwar, care este şi şeful corporaţiei indiene Apollo Tyres, a precizat că în India nu este permisă deţinerea de 100% în infrastructura de căi ferate pentru investitorii străini, dar a anunţat că şi-ar dori ca unele companii, cum ar fi Căile Ferate Ruse, să vină în India şi să facă investiţii aici.

Rusia şi India au relaţii economice şi de apărare de lungă durată, iar parteneriatul cu Rostec s-ar putea realiza în principal în domeniul modernizării tehnologiilor de apărare. Există o mulţime de cereri de modernizare în echipamentele de apărare. Rostec este o corporaţie foarte mare şi există multe idei unde pot fi folosite tehnologiile Rostec. India este a doua cea mai mare piaţă pentru industria de apărare a Rusiei, cumpărând arme şi echipamente grele de 4,8 miliarde de dolari în 2013.

De asemenea, cu prilejul vizitei preşedintelui chinez la Moscova din mai 2015 s-au semnat cca 40 de documente (acorduri, parteneriate) între cele două ţări, în domeniile energetic, aerian, financiar şi spaţial, China fiind numită "partenerul strategic principal" al Rusiei, după cum a subliniat Vladimir Putin, care i-a mulţumit liderului de la Beijing pentru "atenţia sa permanentă" acordată dezvoltării relaţiilor bilaterale.

• Putin: cel mai important discurs al său

Discursul preşedintelui rus la Valdai International Discussion Club, din Soci, rostit la sfârşitul lunii octombrie 2015, a rămas neexploatat de mass media internaţională, deşi a fost socotit cel mai virulent "ever". Mesajul lui Putin a fost adresat elitei occidentale, în faţa unor reprezentanţi de seamă ai acesteia. În acest discurs, Putin a schimbat brusc regulile jocului. Anterior, jocul politicii internaţionale a fost jucat după cum urmează: politicienii au făcut declaraţii publice, de dragul de a menţine o ficţiune plăcută a suveranităţii naţionale, dar erau strict pentru spectacol şi nu a avut nimic de a face cu substanţa politicii internaţionale; între timp, s-au angajat în negocieri în spatele uşilor închise, în care înţelegerile în vigoare au fost grav încălcate. Anterior, Putin a încercat să joace acest joc, aşteptând ca Rusia să fie tratată pe picior de egalitate. Dar aceste speranţe au fost spulberate, iar la această conferinţă a declarat că jocul se termină, încălcând în mod explicit vorbirea specifică ţărilor vestice şi vorbind direct cu oamenii peste capul şefilor de clanuri ai elitelor şi liderilor politici.

Iată ideile cele mai importante ale discursului:

1. Rusia nu va mai participa la jocuri şi nu se va mai angaja în negocieri în spatele uşilor închise. Rusia este pregătită pentru discuţii şi acorduri serioase, dacă acestea sunt favorabile pentru securitatea colectivă, sunt bazate pe corectitudine şi ţin seama de interesele fiecărei părţi.

2. Toate sistemele de securitate colectivă la nivel mondial se află acum în ruine. Nu mai există nici o garanţie internaţională de securitate. Şi entitatea care le-a distrus are un nume: Statele Unite ale Americii.

3. Constructorii Noii Ordini Mondiale au eşuat, după ce au construit un castel de nisip. Indiferent dacă se va realiza sau nu o nouă ordine mondială, de orice fel ar fi ea, nu este decizia Rusiei, dar este o hotărîre care nu se va face fără Rusia.

4. Rusia favorizează o abordare conservatoare pentru introducerea inovaţiilor în ordinea socială, dar nu se opune investigării şi discutării acestor inovaţii, pentru a vedea dacă introducerea a oricăreia dintre ele ar putea fi justificată.

5. Rusia nu are intenţia de a merge la pescuit în apele tulburi create de America prin acest "imperiu haotic" şi nu are nici un interes în construirea unui nou imperiu propriu (provocările Rusiei sunt deja concentrare pe dezvoltarea vastului teritoriu pe care îl deţine). Rusia nu mai este dispusă în nici un caz să acţioneze ca un salvator al lumii, aşa cum s-a întâmplat în trecut.

6. Rusia nu va încerca să reformeze lumea după propria ei imagine, dar nici nu va permite nimănui să reformeze Rusia după imaginea lor. Rusia nu se va izola de lume, dar oricine încearcă să o izoleze va fi sigur că va culege un vârtej de vânt.

7. Rusia nu doreşte ca haosul să se răspândească, nu vrea război şi nu are intenţia de a începe unul. Cu toate acestea, azi Rusia consideră că izbucnirea războiului global este aproape inevitabilă, este pregătită pentru el şi continuă să se pregătească pentru el. Rusia nu vrea război, dar nici nu se teme de el.

8. Rusia nu intenţionează să aibă un rol activ în contracararea celor care încă încearcă să construiască Noua Ordine Mondială, asta până ce ajung să afecteze interesele cheie ale Rusiei. Rusia ar prefera să stea şi să privească cum elitele se dau cu capul de pereţi. Dar, celor care reuşesc să atragă Rusia în acest proces, prin nerespectarea intereselor sale, li se va preda adevăratul sens al durerii.

9. În politica externă, dar şi in politica internă, puterea Rusiei nu se va baza pe elitele care se ocupă cu negocieri în spatele uşilor închise, ci pe voinţa poporului.

10. Există încă o şansă de a construi o nouă ordine mondială, care să evite un război mondial. Iar această nouă ordine mondială este necesar să includă şi Statele Unite ale Americii, dar acest lucru să fie făcut în aceleaşi condiţii pentru toată lumea: sub incidenţa dreptului internaţional şi a acordurilor internaţionale; abţinerea de la orice acţiune unilaterală; cu respectarea deplină a suveranităţii altor naţiuni.

Pentru a rezuma pe scurt: timpul de joacă s-a terminat. Copii, puneţi deoparte toate jucăriile. Acum este momentul pentru ca adulţii să ia decizii. Rusia este gata pentru aceasta; lumea este?

(Va urma)