OPINII Slalom printre probabilităţi

Ţin minte că în ultima clasă de liceu, în anul 1989, am făcut un trimestru de Probabilităţi la matematică. Aveam chiar şi un manual, o carţulie subţire, pe care lumea nu o prea băga în seamă pentru că erau şanse minime să ne pice vreun astfel de subiect la admiterea la facultate. Totuşi, o disciplină foarte utilă, de care ne izbim zilnic, doar luăm tot soiul de decizii după ce le estimăm impactul în baza unui calcul empiric de probabilităţi. De cele mai multe ori, o estimare făcută după ureche, în funcţie de emoţii şi fară calcule matematice. Să luăm un exemplu.

Am aflat recent că Bucureştiul intră în scenariul roşu deoarece numărul de infectări a depăşit 3 la mie. Ce înseamnă celebrul 3 la mie? Cele 3 cazuri reprezintă însumarea a 14 zile de raportări. La o populaţie de, să presupunem, 3 milioane de locuitori, cam ca a Bucureştiului, 3 cazuri la 1.000 ar însemna 9.000 de cazuri însumate timp de 14 zile. Adică 640 de cazuri pe zi, în medie. Evident, 6 la mie, pragul de la care şcolile reintră în online, ar însemna aproape 1.300 de cazuri de infectare pe zi, într-un val Covid. Dar ce înseamnă 640 de cazuri pe zi? Înseamnă că ai o şansă la 4.680 să te infectezi în ziua respectivă intr-un oraş de 3 milioane de persoane. Sau o şansă la 2.340 să te infectezi în zilele când incidenţa este de 6 la mie. Nu ştiu de ce ar fi realmente îngrozit cineva de un virus pe care are şanse să-l ia zilnic de, să zicem, sub 1 la o mie? Păi, astfel de ruletă rusească să tot joci, mai ales că, în caz contrar, ai de jucat apoi şi una cu vaccinul, mă refer la efectele negative pe termen mediu sau lung, încă neinvestigate. Dar titlurile mari de pe burtierele televiziunilor şi breaking-news-urile repetate îşi fac bine treaba.

Un caz similar se petrece la bursă, când panica creşte progresiv, pe măsură ce zilele roşii se adună până când foarte puţini mai sunt dispuşi să intre la cumpărare, deşi atunci sunt cele mai bune oportunităţi. Mulţi îşi asumă investiţii la o corecţie de 10-20-30%, dar când preţurile au căzut cu 90% numărul curajoşilor e infim (vezi SIF-urile în 2009, după 2 ani de corecţii). Similar, pe creştere. Aprecierile atrag mereu jucători noi, alimentaţi de titlurile optimiste din media, deşi probabilitatea de a avea o corecţie importantă e direct proporţională cu numărul de zile în care bursele s-au aflat pe creştere.

De ce ne mai împrumutăm pe termen lung când dobânzile sunt la minime istorice? Care este probabilitatea ca acestea să scădă şi mai mult şi care este probabilitatea de a se inversa trendul până la scadenţă? Şi totuşi, când dobânzile sunt foarte mici, atunci se dau şi cele mai multe credite.

De ce majoritatea jucătorilor la pariuri pierd regulat? Pentru că nu se limitează să joace cote decente, ci aleg cotele mari, însumând mai multe evenimente, unde probabilitatea de a prinde combinaţia norocoasă e mică spre infimă. Dar, prin popularizarea agresivă a cazurilor norocoase, casele de pariuri îi fac pe mulţi să creadă că sunt mult mai probabile decât în realitate.