OPINII Trăim (încă) mai bine decât recunoaştem

Mi-a sărit în ochi la sfârşitul anului trecut un sondaj privind bugetul de Crăciun în diferite ţări realizat de Ipsos MORI la comanda grupului britanic Internaţional Personal Finance, ce operează în România Provident Financial. Românii erau acolo în topul optimismului reflectat în majorarea cheltuielilor pentru băutură, mâncare, cadouri şi excursii de Crăciun, cu 22% mai mulţi dintre compatrioţii noştri urmând să aloce mai mulţi bani decât în 2018, raportat la 14% dintre polonezi, 12% lituanieni, 10% spanioli, 9% unguri şi 7% dintre cehi. Pe ce se baza optimismul lor? Să privim puţin mai atent în jur la curs, inflaţie, dobânzi şi venituri medii nete. Inflaţia în noiembrie 2019 era cu 3,8% peste cea din noiembrie 2018, cursul euro-leu a încheiat anul cu un avans de numai 2,5%, bursa a cunoscut o apreciere de 35% anul trecut, iar venitul mediu net în octombrie 2019 era cu aproape 15% peste cel din octombrie 2018 (3.116 lei faţă de 2.720 lei). Nu am putut trage linie sub tot 2019 şi în ceea ce priveşte inflaţia şi veniturile medii din cauza decalajului de raportare, dar tendinţele sunt clare. Creşterea veniturilor a depăşit în forţă creşterea cursului sau a inflatiei, ba este chiar peste cei doi indicatori cumulaţi. Aşa că generozitatea mai mare a bugetelor de sărbători are o explicaţie logică. Asta, deşi 48% dintre cei chestionaţi pun majorarea cheltuielilor de sărbători pe seama creşterii costului vieţii (!) şi numai 13% pe seama majorării salariilor deşi această motivaţie ar putea fi inclusă şi la circumstanţe personale sau familiare schimbate pentru care au optat 25% dintre respondenţi. Aici este probabil vorba depre proverbiala reţinere a celor chestionaţi în a recunoaşte că o duc mai bine, poate din superstiţia că în acel fel ar atrage o schimbare a trendului pozitiv pe care îl traversează. Creşterea cheltuielilor de sărbători poate fi pusă şi în legătură cu anemia dobânzilor la termen, mulţi neavând cunoştinţele necesare sau stomacul cerut investitorilor la bursă. Iar pentru economiile păstrate în bănci nu există acum alternative cu randament net plasat peste inflaţia anualizată, exceptând poate depozitele la 2 ani (cele mai mari randamente le găşiţi la TBI Bank-4,2% şi CEC-4%). Aşa că, de vreme ce economisirea nu este stimulată prea tare, e greu să îţi dai peste mână odată pe an când vin sărbătorile, mai ales că pentru aproape jumătate dintre români bugetul cheltuielilor de Crăciun este sub echivalentul a 200 euro.

Ce urmează în 2020? Vestea bună este că în acest an avem două runde de alegeri, aşa că ajustările dure din economie ar putea fi ţinute la uşa electoratului până trec politicienii puntea dintre locale şi parlamentare. Vestea mai puţin bună este că în plan extern economiile mari ale lumii vin, la rândul lor, după o perioadă extinsă de exuberanţă, la fel pieţele de acţiuni, iar în acest caz orice pretext pentru o corecţie va fi bifat, corecţie care se poate răsfrânge şi asupra economiilor emergente, iar presiunile pe curs în acest caz vor putea fi mai greu contracarate doar prin vânzările de valută din partea BNR. Rămâne de văzut dacă tensiunile din zona Golfului sau noile războaie comerciale deschise de administraţia Trump vor reprezenta elementul declanşator sau dacă vom trece şi prin 2020 la fel de lin ca prin 2019 pe raţionamentul - când toată lumea aşteaptă o criză aceasta poate întârzia mult şi bine, deoarece lipseşte elementul surpriză care să genereze panică. În tot cazul, aştept cu interes sondajul Ipsos de anul viitor.