Opinii: Tutunul îşi face datoria faţă de bugetul ţării

În condiţii de predictibilitate fiscală, prin respectarea calendarelor de majorare a accizei pentru produsele din tutun, veniturile bugetare cresc. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice la şase luni, veniturile din accize au însumat 17,72 mld lei, consemnând o creştere de 6,4% (an/an), explicată de avansul accizelor pentru produsele din tutun: 16,9%. În ultima Strategie fiscal bugetară veniturile din accize urmau să creasca în 2023 cu 7,6% faţă de 2022. Aşadar, în prima jumătate a anului, accizele pentru produsele din tutun au crescut mult mai mult decât era estimat pentru veniturile totale provenite din această sursă. Un motiv în plus pentru asigurarea predictibilităţii fiscale, dat fiind că evoluţia negativă a veniturilor din accizele pe energie continuă (minus 2,7% la şase luni).

După întâlniri oficiale ale reprezentanţilor companiilor de tutun cu Prim-ministrul Marcel Ciolacu, Vice-premierul Marian Neacşu, Preşedintele Senatului Nicolae Ciucă, Ministrul Finanţelor Publice Marcel Boloş, încă nu există nicio propunere concretă referitoare la anunţata intenţie de majorare a accizelor. Aceasta în condiţiile în care se vehiculează ideea unor schimbări ale Codului Fiscal începând cu 1 septembrie, iar peste câteva zile intrăm în luna august.

Incertitudinea fiscală nu încurcă doar planurile de afaceri, ci duce şi la creşterea inflaţiei. În opinia analiştilor CFA, citată de hotnews.ro, în contextul anticipaţiilor de majorare de taxe indirecte, încrederea în economie s-a redus şi se observă o revenire a anticipaţiilor inflaţioniste, majorându-se atât inflaţia anticipată pentru următoarele 12 luni, cât şi rata de dobândă ROBOR 3M. De asemenea, un raport al BRD citat de aceeaşi sursă arată că "există incertitudini şi riscuri demne de remarcat care înconjoară perspectivele inflaţiei, care decurg atât din mediul intern, cât şi din cel extern", iar printre aceste riscuri sunt menţionate modalităţile de reducere a deficitului bugetar, prin majorarea taxelor.

Potrivit INS, ponderea alcoolului şi a tutunului în cheltuielile de consum e de circa 8%, iar în ultimul raport BNR asupra inflaţiei se arată că ţigările sunt componenta exogenă cu cea mai mare contribuţie la inflaţie, previziunea pentru final de 2023 fiind de 9,2%, în condiţiile în care era luat în considerare doar calendarul existent. Conform unui sondaj CURS din iulie 2023, inflaţia şi preţurile constituie cea mai mare preocupare a românilor (20%), urmată de venituri şi corupţie (18, respectiv 16%). Sondajul demonstrează încă o data că o nouă majorare a accizei pe tutun nu ar mai putea fi absorbită de puterea de cumpărare a românilor, şi aşa cu 51% sub media europeană (GfK Purchasing Power Europe 2022).

"Veniturile din accizele pe tutun au crescut la şase luni mult mai mult decât era estimat pentru veniturile totale din accize. Aşadar, ca de fiecare dată în perioade de criză, tutunul îşi face datoria faţă de bugetul ţării. În contextul în care în spaţiul public sunt vehiculate de aproape o lună intenţiile Guvernului de a majora accizele pentru produsele din tutun în afara calendarului existent, dar nu există încă propuneri concrete asumate oficial, solicităm autorităţilor reluarea discuţiilor pentru a conveni asupra unor soluţii fezabile şi a pune astfel capăt climatului de incertitudine. Sperăm ca Guvernul să ia în considerare argumentele noastre, bazate pe experienţele anterioare şi să nu disturbe piaţa legală şi implicit veniturile bugetare. Este foarte nociv pentru un întreg sector economic să-şi desfăşoare activitatea în continuă nesiguranţă, ca şi cum ar fi în bătaia vântului. Ne-am întâlnit cu reprezentanţii Guvernului şi ai Coaliţiei şi apreciem deschiderea spre dialog, dar nu s-a conturat nicio concluzie. Între timp, dezbaterile aprinse din spaţiul public, în care se vehiculează o mulţime de scenarii neoficiale, rămân doar "lung prilej de vorbe şi de ipoteze". Companiile se pregătesc deja pentru planul anual 2024, iar acesta trebuie sa se bazeze pe prevederi legislative în vigoare", a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

"Schimbările legislative cu impact major şi făcute "peste noapte" dăunează cel mai mult mediului de afaceri din ţara noastră. Înţelegem dificultăţile bugetului, dar suprataxarea are ca efect scăderea veniturilor la buget şi nu creşterea acestora. Într-o industrie unde taxele sunt foarte mari, consumatorul are şi opţiuni suficiente de a achiziţiona produse similare comercializate de evazionişti, care vând produse din tutun fără să respecte nicio cerinţă legală şi îmbogăţesc evazionistul, nu statul. Într-un context economic dificil, România are deja cele mai mari preţuri la produsele din tutun din regiune, de aceea credem că o nouă creştere a accizelor va crea dificultăţi semnificative pieţei legale, cu impact negativ şi pentru veniturile de la buget. Vom continua să ne desfaşurăm activitatea onest şi ne dorim o colaborare constructivă cu autorităţile statului, care să se bazeze pe transparenţă şi respect reciproc.", a precizat Adrian Pirău, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

Anul trecut a intrat în vigoare un nou calendar de majorare a accizelor. Calendarul, parte a Codului Fiscal, e valabil pentru toate produsele din tutun şi cu nicotină, în perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. În mai puţin de un an, acciza a crescut cu 11% - 62 de lei, de la 565 la 626 lei.

În prezent, nivelul accizei minime la ţigarete în România este unul dintre cele mai ridicate în Europa Centrală şi de Est -126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 95 de euro, Ungaria - 98 euro, Polonia -107 euro, cu diferenţe semnificative faţă de ţările vecine non-UE: în Serbia, acciza minimă este 75 euro, iar în Moldova 48 euro.

Majorarea bruscă şi neplanificată a accizelor în trecut a avut drept consecinţă creşterea abruptă a pieţei negre, care a determinat pierderi semnificative la buget. În prezent, acestor consecinţe grave li s-ar putea adăuga şi periclitarea aderării României la Schengen.

Conform ultimului studiu al companiei independente de cercetare Novel, faţă de media de 7,1% de anul trecut, contrabanda a intrat pe trend de creştere, situându-se în mai la 8,2% din totalul consumului. Ceea ce înseamnă pierderi anualizate la buget de 350 milioane de euro!