Opoziţia acuză Guvernul de la Atena că tărăgănează negocierile cu creditorii

-------------

Actualizare 18:37 Varoufakis, înlocuit de la conducerea echipei de negociatori eleni ai programului de salvare

Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a fost înlocuit de la conducerea echipei de negociatori ai Greciei pentru deblocarea programului de salvare, după trei luni de discuţii fără rezultat şi o reuniune cu omologii din zona euro încheiată în dezacord, potrivit Bloomberg.

Coordonarea discuţiilor cu creditorii internaţionali a fost încredinţată secretarului de stat în Ministerul de Finanţe Euclid Tsakalotos, a informat, azi, un oficial guvernamental elen.

Rolul lui Varoufakis se va limita la supravegherea negocierilor politice cu statele din zona euro şi FMI.

"Decizia închide cercul, pentru că nu pare că Tsipras cedează printr-o concediere a lui Varoufakis, dar, într-o anumită măsură, obţine acelaşi rezultat", a declarat Michael Michaelides, analist la Royal Bank of Scotland Group.

(Alexandru Costea)

----------

Actualizare 09:44 Luni se reiau discuţiile Atena-UE, după o convorbire între Tsipras şi Merkel

Negocierile dintre Atena şi creditorii săi vor fi reluate luni, a informat duminică o sursă guvernamentală elenă, adăugând că premierul grec, Alexis Tsipras, şi cancelarul german, Angela Merkel, au avut o discuţie telefonică, relatează AFP.

"Într-o convorbire telefonică între Alexis Tsipras şi cancelarul german, cei doi lideri şi-au exprimat dorinţa de a pune bazele unei comunicări stabile pe toată durata negocierilor cu scopul de a ajunge într-un timp iminent la un acord reciproc util", a subliniat sursa citată.

"Pentru accelerarea" tratativelor, Alexis Tsipras a mai discutat cu preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. De asemenea, Nikos Houliarakis, reprezentantul Atenei în cadrul "grupului de la Bruxelles", însărcinat cu negocierile dintre Grecia şi creditorii săi, i-a telefonat reprezentantului Comisiei Europene Declan Costello. Ei au căzut de acord să ţină o teleconferinţă luni, înainte de reuniunea programată miercuri la Bruxelles.

Aceste discuţii succesive au avut loc la două zile după tensiunile dintre ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, şi cei 18 membri ai zonei euro, apărute cu prilejul unei reuniuni a Eurogrupului, la Riga, în Letonia, care s-a soldat fără niciun rezultat.

---

Parlamentul de la Atena a votat, la finele săptămânii trecute, decretul controversat care obligă organismele publice şi autorităţile locale să-şi transfere rezervele de fonduri de la băncile comerciale la banca centrală, astfel încât guvernul să poată face faţă dificultăţilor financiare.

Actul a fost adoptat numai de majoritatea guvernamentală, cu 156 de voturi "pentru", faţă de 104 "împotrivă". Şedinţa din Parlament a fost una aprinsă, în care partidele de opoziţie au calificat decretul drept "anticonstituţional" şi au acuzat guvernul că tărăgănează negocierile cu creditorii internaţionali, UE şi FMI, riscând să ducă în impas finanţele statului.

În timp ce actul normativ era dezbătut în Legislativ, circa 50 de primari din diferite localităţi greceşti s-au adunat în faţa Parlamentului, protestând faţă de această măsură obligatorie.

Potrivit decretului, măsura adoptată este destinată să acopere "nevoile de urgenţă ale statului, care se ridică la trei miliarde de euro pentru următoarele 15 zile".

Transferul obligatoriu al rezervelor priveşte circa 1.400 de organisme publice (spitale, universităţi etc.) şi autorităţi locale. Organismele vizate de actul normativ, în special autorităţile locale, au acuzat guvernul că intervine în gestionarea fondurilor lor.

Decretul exclude rezervele caselor de pensii şi toate sumele necesare pentru acoperirea plăţilor imediate.

Georgios Patoulis, preşedintele Uniunii primarilor din Grecia, i-a cerut guvernului să clarifice cât timp va dura acest transfer şi ce mecanism va asigura finanţarea administraţiilor publice.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Gavril Sakelaridis, a afirmat că împrumuturile în cauză se vor efectua la dobânda în vigoare a Băncii Greciei, de 2,5%, şi nu la 1%, cât ar plăti băncile dacă banii ar fi depozitaţi la aceste instituţii. În plus, acesta a subliniat că municipiile îşi vor putea retrage depozitele de la banca centrală "când vor dori".

"Plasarea acestor bani este absolut sigură şi nu există niciun motiv ca primarii, consilierii regionali şi universităţile să nu facă astfel de transferuri către Banca Greciei", a declarat viceministrul elen de finanţe, Dimitris Mardas.

Atena se confruntă cu probleme de lichidităţi din cauza stagnării negocierilor cu creditorii săi, UE şi FMI, care au blocat plata ultimei tranşe de împrumut de 7,2 miliarde de euro din pachetuld e asistenţă obţinut de Atena în 2010.

Amintim că vineri, la Riga, reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro (Eurogroup) nu a avut ca rezultat vreun acord privind Grecia.

Dimitris Mardas susţine că statul va avea nevoie de 4 miliarde de euro în luna mai ca să-şi acopere în totalitate obligaţiile. Mardas a menţionat că, până în prezent, ţara sa a strâns deja 160 milioane euro în urma obligării entităţilor publice să împrumute statul prin intermediul băncii Greciei. Executivul elen speră să obţină prin această măsură până la 2,5 miliarde de euro.

Mardas nu a dat detalii în legătură cu destinaţia sumelor ce vor trebui plătite în luna mai, dar numai salariile şi pensiile totalizează, lunar, circa 1,1 miliarde euro, la care se adaugă, luna viitoare, plata a circa un miliard de euro, în două tranşe, către Fondul Monetar Internaţional.

• Grecia nu va primi bani înainte să prezinte planul complet de reforme

Miniştrii de finanţe din zona euro au avertizat Grecia, vineri, că nu va primi ajutor financiar până nu va prezenta un plan complet de reforme economice, în condiţiile în care ţara se în dreaptă spre incapacitate de plată.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat, după discuţii dificile cu ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis, că Grecia nu va primi bani în schimbul unor reforme parţiale, aşa cum au solicitat oficialii de la Atena.

Dijsselbloem a mai spus că fondurile de 7,2 miliarde de euro pe care Grecia mai are dreptul să le primească prin actualul program de susţinere nu vor mai fi valabile după luna iunie, iar creditorii Greciei nu vor discuta despre finanţarea pe termen lung şi acordarea unor termeni îmbunătăţiţi pentru rambursarea datoriilor până când nu va fi încheiat un acord complet.

Miniştrii vor analiza din nou progresele Greciei abia pe 11 mai, cu o zi înainte de termenul la care Atena trebuie să achite către FMI o rată de împrumut de 750 milioane de euro.