Ordonanţa interceptărilor, "cartof fierbinte" pentru Guvern şi Parlament

Ordonanţa interceptărilor a creat o adevărată furtună pe scena publică autohtonă. Salutată de ambasada SUA, considerată oportună de o parte a politicienilor, hulită de o alta, OUG privind interceptările a devenit un "cartof fierbinte" pentru actualul guvern tehnocrat, dar şi pentru Parlament.

Semnalele dinspre Parlament sunt destul de clare, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a declarat răspicat că ar fi "o greşeală imensă" ca Parlamentul să pună în discuţie această ordonanţă în discuţie pentru că "are un viciu de fond, este neconstituţională şi prevederile constituţionale sunt extrem de clare, nu se poate modifica prin OUG legislaţia privind drepturile şi libertăţile fundamentele". În plus, şeful Senatului a venit şi cu o propunere alternativă lansând ideea înfiinţării unei autorităţi naţionale de interceptări supusă controlului Parlamentului. În schimb, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, consideră că ordonanţa reprezintă o soluţie provizorie şi rezonabilă şi că nu a fost surprinsă de reacţiile unor politicieni: "Consider că soluţia găsită, cea a OUG, este doar una provizorie şi este rezonabilă exclusiv pentru o perioadă de timp scurtă, până când Parlamentul va legifera.(...) Nu am fost surprinsă deloc să-i văd uniţi în simţiri şi în reacţii pe domnii Tăriceanu, Băsescu, Ponta." Într-o postare pe pagina sa de facebook, fostul preşedinte Traian Băsescu apreciază că actul normativ are meritul că "închide gura acelora care în mod mincinos trâmbiţau încheierea luptei anticorupţie datorită CCR'': "Ne trebuie calm! Problema interceptărilor a declanşat o dezbatere cu păreri pro şi contra. Până la urmă, guvernul a răspuns printr-un compromis presiunii infernale a instituţiilor de forţă. În mod categoric ordonanţa, poate şi neconstituţională, nu răspunde nevoilor reale, pentru că multă vreme nu va putea fi operaţionalizată de unele instituţii care au primit dreptul de interceptare a comunicaţiilor. Ordonanţa are însă meritul că închide gura acelora care în mod mincinos trîmbiţau încheierea luptei anticorupţie din cauza CCR. Decizia CCR este fundamentală pentru continuarea consolidării statului de drept în România. De aceea, este vital ca, acum, Parlamentul României să valorifice şansa pe care i-a dat-o CCR şi să aşeze problema sensibilă a interceptării comunicaţiilor şi a supravegherii tehnice la nivelul la care legea să servească în mod optim şi drepturile fundamentale şi nevoile reale legate de securitatea naţională, crima organizată şi corupţie. Ar putea fi opera de căpătâi a unui Parlament care a ratat un mandat întreg. Ne trebuie doar calm."

Guvernul a adoptat pe 11 martie ordonanţa de urgenţă privind măsurile pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Potrivit OUG, procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând "în mod nemijlocit şi independent" infrastructura Serviciului Român de Informaţii. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună a anunţat că ordonanţa adoptată de Guvern modifică patru acte normative: Codul de procedură penală, Legea privind organizarea judiciară, Legea privind organizarea şi funcţionarea DIICOT, precum şi Legea privind organizarea şi funcţionarea SRI. În nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă dată publicităţii de ministerul Ministerul Justiţiei, prezentată de Agerpres, au fost expuse mai multe lucruri despre această ordonanţă: "Proiectul de ordonanţă de urgenţă este destinat să ofere, într-o primă etapă, o soluţie de urgenţă pentru activitatea organelor judiciare. Organizarea unei instituţii responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice este un demers care presupune o dezbatere publică amplă, compararea experienţelor altor sisteme în acest domeniu de drept raportat la particularităţile şi organizarea sistemului românesc, precum şi o fundamentare comprehensivă privind resursele necesare unei astfel de structuri. Un element care se desprinde din abordarea autorităţilor menţionate este acela al dimensiunii eminamente tehnice pe care o are un sistem destinat interceptării comunicaţiilor." În document se apreciază că activitatea Parchetelor ar fi serios afectată în absenţa infrastructurii tehnice de supraveghere, atât din punct de vedere al operativităţii, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de a administra un probatoriu complet, pe baza tuturor metodelor de investigare prevăzute de lege. Prin OUG se prevede detaşarea la DIICOT a 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, iar printr-o altă hotărâre adoptată de Guvern, s-a decis detaşarea a câte 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la DNA şi la Ministerul Public. La începutul acestei săptămâni au fost publicate în Monitorul Oficial decizia Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor din codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului" şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.