ORDONANŢA PENTRU SALVAREA EVENTUALELOR BĂNCI ÎN DIFICULTATE Guvernul pomeneşte de funie...

Banca Naţională a României (BNR) urmează să salveze băncile care s-ar putea afla în dificultate, cu banii de la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă (OUG) a Guvernului, care urmează să intre în dezbaterea Senatului, în sesiunea extraordinară din luna august.

Printr-o coincidenţă cu rumorile despre precaritatea sistemului nostru bancar, Guvernul, prin această Ordonanţă, pune pe tapet posibilitatea ca unele bănci să se confrunte cu dificultăţi, deşi potrivit mesajelor transmise de oficialii BNR, sistemul bancar este solid şi bine capitalizat.

Contrar acestor mesaje, Executivul iese cu Ordonanţa, prin care oferă o soluţie imediată (este o Ordonanţă "de urgenţă") unei probleme despre care recunoaşte că este posibilă.

Potrivit Ordonanţei, FGDB va participa în calitate de administrator sau acţionar al băncii, la majorarea capitalului social, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) împrumutând Fondul, în cazul că nu dispune de resurse suficiente.

• Surse: Implicarea FGDB la majorarea de capital a băncilor ar lăsa depozitele descoperite

FGDB a fost constituit ca să garanteze depozitele investitorilor privaţi (persoane fizice şi juridice), dar implicarea Fondului la majorarea de capital a băncilor ar lăsa depozitele descoperite, susţin surse din piaţă.

Alte surse ne-au declarat că dacă Fondul de garantare va intra ca administrator al băncilor cu probleme, atunci costurile de finanţare ale ţării noastre ar creşte foarte mult.

În opinia surselor menţionate, corect ar fi ca băncile să returneze banii din depozitele clienţilor şi după aceea să vândă activele cu probleme.

"Era de aşteptat ca autorităţile să ajungă la o astfel de decizie, în condiţiile în care băncile greceşti şi nu doar acestea stau foarte prost, iar unele dintre liniile de finanţare au ajuns la scadenţă", au adăugat sursele noastre.

Împrumuturile pe care Ministerul Finanţelor Publice le-ar putea acorda FGDB, în cazul că nu dispune de resurse suficiente, vor fi finanţate tot de către bănci, care creditează, în prezent, MFP, cu banii luaţi de la BNR prin operaţiunile repo, susţin sursele noastre.

După ce a fost anunţată insolvenţa "Hidroelectrica", încrederea instituţiilor de credit în stat a fost şubrezită, iar acest lucru a putut fi observat în majorarea randamentelor practicate de acestea, la licitaţiile de titluri de stat organizate de MFP.

Dacă la licitaţiile Finanţelor Publice, băncile îşi manifestă parcimonia, la operaţiunile repo de la BNR lucrurile sunt diferite. Sumele atrase şi numărul instituţiilor de credit participante la operaţiunile de piaţă monetară sunt în creştere.

Sursele noastre sunt de părere că băncile care au participat cu regularitate la operaţiunile de piaţă monetară au probleme de lichiditate, explicând că ar putea fi vorba despre instituţiile de credit austriece şi nu despre cele greceşti, aşa cum s-a vehiculat în piaţă.

Două dintre băncile austriece, prezente în sistemul nostru bancar, s-au aflat, luna trecută, în vizorul agenţiei de evaluare Moody's.

Agenţia a redus ratingurile depozitelor Băncii Comerciale Române (BCR) şi ale Raiffeisen Bank România la "Ba1", în categoria investiţiilor cu caracter speculativ.

La acea dată, agenţia de evaluare financiară a atras atenţia că atât BCR, cât şi Raiffeisen Bank România se confruntă cu un număr mare de credite neperformante, care reprezintă un factor de risc pentru stabilitatea acestora.

• Aurelian Dochia: "Nu cred că este vorba despre un lucru nou"

Deloc impresionat de actul normativ, analistul economic Aurelian Dochia ne-a declarat că apelul la Fondul de garantare pentru salvarea băncilor cu probleme a fost prevăzut în acordurile cu Fondul Monetar Internaţional, iar Ordonanţa dată de Guvern aduce nişte precizări, privind modul de funcţionare a Fondului.

Domnia sa ne-a precizat: "Nu cred că este vorba despre un lucru nou. Faptul că Fondul de garantare trebuie să plătească în caz de insolvenţă a unei bănci îl îndreptăţeşte să preia gestiunea pentru redresarea instituţiei de credit. Astfel, Fondul devine cel mai important creditor al băncii. Recapitalizarea sau vânzarea de active reprezintă doar detalii".

În opinia analistului economic, trebuie judecat de la caz la caz, cea mai simplă soluţie fiind cea de vânzare a portofoliului de active.

• Cristian Ionescu: Participarea Fondului de garantare la salvarea băncilor este un lucru bun

În opinia lui Cristian Ionescu, şeful Coface România, decizia Guvernului reprezintă un lucru bun pentru sistemul nostru bancar.

Implicarea Fondului de garantare în salvarea băncilor se foloseşte ca un vehicul, aşa cum se întâmplă la nivel european, care să poată să intervină în caz de nevoie, ne-a declarat, domnia sa. Şeful Coface România a adăugat că băncilor le revine sarcina de a se sprijini prin fondul comun, la care cotizează.

Cristian Ionescu ne-a mai spus: "Nu ştiu dacă decizia Guvernului are legătură cu o problemă actuală a vreunei bănci sau se înscrie în linie cu ceea ce se întâmplă pe plan european, dar este un pas bun".

• Dan Radu Ruşanu, chestorul Senatului: Ordonanţa va fi discutată, în august, în Senat

Ordonanţa de Urgenţă aprobată, săptămâna trecută, de Guvern, privind instituţiile de credit, va intra în dezbaterea Senatului în sesiunea extraordinară din luna august, a declarat, vinerea trecută, chestorul Senatului Dan Radu Ruşanu, potrivit Mediafax.

Domnia sa a explicat: "Guvernul, în înţelepciunea sa, a emis o nouă Ordonaţă de Urgenţă pentru modificarea reglementărilor privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. Mai concret, este o măsură de stabilitate dată de Banca Naţională şi care a trebuit adoptată, urgent, de către Guvern. Este o implicare a Fondului de Garantare în capitalul bancar şi pentru garantarea băncilor, prin rezerva Băncii Naţionale".

Reprezentantul PNL în Biroul permanent a adăugat că a fost stabilit termenul de 28 august, pentru discutarea Ordonanţei în Comisia de Buget-Finanţe şi că, ulterior, votul final va fi dat în sesiunea extraordinară stabilită pentru perioada 29-31 august.

Ordonanţa are în vedere introducerea obligaţiei, în sarcina administratorului-delegat, de a convoca AGA, ca să decidă reducerea capitalului social, prin acoperirea pierderilor anterior majorării capitalului social, prin emisiunea de noi acţiuni ce urmează a fi subscrise de Fond, a explicat, săptămâna trecută, Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Executivului, citat de Mediafax.

Întrebat de jurnalişti dacă, prin această ordonanţă, statul va finanţa, indirect, "salvarea" instituţiilor de credit (Ministerul Finanţelor Publice urmând să împrumute Fondul de garantare dacă nu are resurse suficiente), purtătorul de cuvânt al Guvernului a răspuns afirmativ.

Executivul a avizat, la începutul acestui an, cadrul legal ce permite înfiinţarea unei bănci-punte, care va prelua activele şi pasivele unei instituţii de credit ameninţată de faliment.

În baza noului cadru legal, dacă se constată sau este previzibilă o deteriorare semnificativă a indicatorilor prudenţiali şi de performanţă financiară a unei instituţii de credit, dacă banca înregistrează o criză de lichiditate care poate să afecteze interesele deponenţilor sau altor creditori sau dacă fondurile proprii ale acesteia nu depăşesc 75% din nivelul minim al cerinţelor de capital, atunci BNR va dispune transferul total sau parţial de active şi pasive inclusiv către o bancă-punte.

Această bancă va fi unul dintre cele trei instrumente pe care Banca Centrală le va putea aplica, în cazul în care o instituţie de credit ameninţată de faliment ar fi considerată ca având un risc sistemic, adică o eventuală cădere a instituţiei de credit ar afecta semnificativ şi alte bănci. Înainte de constituirea băncii-punte, BNR are opţiunea să aprobe preluarea de active şi asumarea de pasive sau introducerea Fondului de Garantare a Depozitelor în acţionariatul băncii falimentare, concomitent cu suspendarea dreptului de vot al celorlalţi acţionari.

• Adrian Vasilescu: "Sufăr foarte mult, pentru că nu avem un sistem de bănci româneşti"

Ideea necesităţii unui sistem bancar cu capital autohton a fost intens exprimată săptămâna trecută.

După ce Marinel Burduja a declarat, săptămâna trecută, într-un interviu acordat ziarului "BURSA", că trebuie să ne rezolvăm singuri problemele şi că starea de încredere în economie ar trebui să plece din interiorul ţării, la numai o zi, oamenii de afaceri au recunoscut că avem nevoie de bănci cu capital local. Acestora li s-a alăturat şi Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR, care, vinerea trecută, şi-a exprimat regretul că în ţara noastră nu există un sistem de bănci autohtone.

Domnia sa a declarat (în nume propriu), citat de Agerpres: "Eu sufăr foarte mult, pentru că nu avem în ţară un sistem de bănci româneşti. Cine să facă un sistem de bănci româneşti la noi? Atunci când s-a dezvoltat sistemul bancar, instituţiile de credit aveau nevoie de capital, de competenţă, de management. De unde să le fi luat pe toate acestea? Am fost nevoiţi să importăm sistemul bancar şi îl avem, de bine de rău. Este un sistem puternic şi să ştiţi că Banca Naţională a României are o preocupare teribilă ca acest sistem să rămână stabil şi să meargă pe picioarele lui, să nu fie nevoie să se clatine".

Adrian Vasilescu a menţionat că în ţara noastră există criză economică şi nu o criză financiară sau una bancară.

Domnia sa a adăugat: "Capitalul românesc trebuie să-l facem. Celălalt capital vine de afară. Din păcate, din 2000, până în 2008, am făcut creştere economică într-un ritm alert, la nivelul cel mai înalt din Europa, cu sprijinul economisirilor din alte ţări.

Capitalul românesc se face prin economisire.

Nu cunosc altă formă decât economisirea.

Aceasta durează mulţi ani şi trebuie să avem o strategie întreagă. Acum nu avem capital intern".

Băncile cu capital integral sau majoritar străin, inclusiv sucursalele instituţiilor de credit străine, au avut, anul trecut, o pondere de 83% în totalul activului sistemului bancar, potrivit Raportului Anual pe 2011, al BNR.

Din punctul de vedere al ţărilor care deţin participaţii la capitalul social al băncilor autohtone şi al sucursalelor băncilor străine, la finele anului 2011, primele trei poziţii în capitalul agregat au fost în continuare ocupate de Grecia (22,9%), de Austria (20,8%) şi de Olanda (11,5%).

•

Organizarea şi funcţionarea FGDB se stabilesc prin statut propriu, aprobat de Consiliul de administraţie al BNR, la propunerea Consiliului de administraţie al Fondului, cu avizul consultativ al Asociaţiei Române a Băncilor, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 39 din 28 august 1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea FGDB.