Organizaţiile se confruntă cu un deficit de competenţe în domeniul sustenabilităţii

Tranziţia către noi modele de afaceri va crea locuri de muncă pe termen mediu, însă în prezent competenţele necesare acestor roluri nu sunt suficient dezvoltate, iar organizaţiile se confruntă cu o lipsă a specialiştilor, potrivit participanţilor la dezbaterea "SustainAbility Talks", cu tema "România sustenabilă - cine face schimbarea?", organizată de Ambasada Sustenabilităţii.

În aceste condiţii şi în contextul în care 2023 este Anul european al competenţelor, una dintre modalităţile prin care companiile din UE vor putea să abordeze deficitul de abilităţi în domeniul sustenabilităţii este reprezentată de recalificarea şi perfecţionarea angajaţilor.

"Demografia este un subiect care ne preocupă, pentru că în timp ce populaţia globală creşte şi va ajunge la peste 10 miliarde până în 2050, populaţia europeană va atinge un maxim în 2026, după care va continua să scadă, însemnând că disponibilitatea forţei de muncă va scădea de la 64%, cât era în 2019, la 56% în 2070. Forţa de muncă europeană se schimbă datorită digitalizării şi automatizării şi scade, în acelaşi timp, iar companiile au dificultăţi din ce în ce mai mari să găsească oameni cu competenţele potrivite", a declarat Mara Roman-Bănescu, Şef adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

În mediile profesionale şi educaţionale din România, dintre cele mai importante teme prioritare ale sustenabillităţii sunt: reducerea poluării (49%), combaterea corupției (32%), egalitatea de șanse (32%) și reducerea consumului de resurse (30%), potrivit studiului "Percepții în rândul populației naționale asupra temelor prioritare de sustenabilitate", realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilităţii din România, şi prezentat în cadrul dezbaterii.

Studiul mai arată că, la nivel naţional, 7 din 10 români au auzit în ultimul an în mass-media şi cercurile apropiate (familie, prieteni, colegi) de reducerea poluării, 57% dintre respondenţi au auzit de reducerea emisiilor de carbon, în timp ce 54% au auzit de combaterea corupţiei. Studiul integral este disponibil aici.

Studiul IZI data fost realizat în luna mai 2023, prin metodologia online CAWI (Computer Assisted Web Interview) pe o populaţie de 1058 respondenţi, reprezentativă la nivel naţional urban-rural, cu bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, utilizatori de internet.

Dacă temele prioritare ale sustenabilităţii sunt, aşadar, relativ cunoscute de angajaţii organizaţiilor şi companiilor din România, aceştia mai au etape de parcurs pentru a dobândi efectiv competenţele necesare.

"Studiile noastre arată că, în prezent, culturile organizaţionale sunt mature în România. Am trecut de la competitivitate la colaborare, oamenii se uită la bunul comun. Ce lipseşte este disponibilitatea managerilor de a le da oamenilor un scop al activităţii lor, să trecem de la «avem de făcut o sarcină» la «avem un scop». Credem că este mult de lucru în zona de middle management, ei sunt cei care ar trebui să transfere echipelor viziunea organizaţiei în cifre acţionabile ce pot fi duse mai departe către zona de execuţie. Dacă vrem să construim culturi organizaţionale constructive, cu impact în sustenabilitate, trebuie să investim mult în zona de middle management", a spus Marius Decuseară-Brandenburg, Managing Partner, Trend Consult Group.

Cererea de angajaţi cu competenţe în domeniul sustenabilităţii are deja efecte şi asupra instituţiilor de învăţământ, în condiţiile în care companiile au nevoie din ce în ce mai mare de astfel de specialişti, toate meseriile urmând să se adapteze regulilor specifice.

"Am realizat un program de masterat nou, Dezvoltarea Durabilă a Afacerilor şi a Organizaţiilor Economice, la solicitarea mediului privat. Printre disciplinele pe care le predăm în cadrul acestui masterat se numără «Bazele economiei circulare», «Etică şi responsabilitate socială», «Strategii de consum durabil». Mediul privat care activează în domeniu aduce completare cu ce înseamnă practică, iar studenţii au devenit foarte căutaţi pe piaţa forţei de muncă, sunt angajaţi imediat, nu producem şomeri", a explicat Cristian Teodor, Preşedinte al Fundaţiei Academiei de Studii Economice.

Motorul principal al schimbării este reprezentat de tineri, care au deja un set de competenţe dezvoltate în domeniul sustenabilităţii.

"Mi-aş dori ca departamentele de CSR din companii să nu mai existe. De ce? Pentru că eu cred că sustenabilitatea este responsabilitatea noastră, a tuturor. Cred că trebui să o predăm la şcoală, în mediul de business, în cercul de prieteni şi acasă şi să încercăm să dezvoltăm tinerilor patru meta-competenţe, cum ar fi autodisciplina, gândirea critică, gândirea de arhitect/designer şi autonomia. Deja Generaţia Z s-a născut cu această responsabilitate, să dea mai mult înapoi, să nu compromită generaţiile viitoare şi să utilizeze cât mai puţine resurse. Tinerii şi generaţia nouă au curajul de a produce schimbarea", a declarat Claudiu Butacu, cofondator EFdeN.

Pregătirea generaţiilor tinere în sensul dobândirii de competenţe în sustenabilitate şi recalibrarea, în acelaşi sens, a angajaţilor cu experienţă sunt cu atât mai importante cu cât tranziţia spre noi modele de business se face cu paşi repezi.

"Când vorbim de sustenabilitate, multe organizaţii, dar şi instituţii au fost prinse cu garda jos în faţa ritmului şi intensităţii cu care noile reglementari legislative au intrat în vigoare. Prin urmare, la momentul actual există o foarte mare cerere în piaţă de specialişti şi experţi în sustenabilitate, iar această presiune de a identifica şi atrage rapid resursele umane cu competenţele necesare, generează şi riscuri. Aşa cum nu există încă o definiţie clară pentru ce înseamnă un produs sustenabil/ verde/ ecologic, nu avem nicio definiţie clară a competenţelor pe care le are un specialist în sustenabilitate. Şi asistăm la apariţia unei noi forme de greenwashing: competence greenwashing sau practica de a exagera în mod intenţionat cunoştinţele, competenţele sau expertiza unei persoane pe aspecte legate de sustenabilitate. Simplul rebranding al unor funcţii deja consacrate - analistul devine sustainability analist, risk managerul devine climate risk manager, nu este suficient dacă nu este însoţit de un proces serios de upgrade al competenţelor.", a explicat Andreea Ghiocel, Director Divizie de Raportare în cadrul The CSR Agency.