OUG 7/2019, MĂRUL DISCORDIEI Judecătorii şi procurorii se revoltă

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a reuşit să îi unească pe magistraţi, din cauza modificărilor aberante şi repetate la legile justiţiei. Recentul act normativ adoptat de Guvern, fără dezbatere cu organizaţiile profesionale, fără a avea măcar un aviz, fie el şi negativ, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, a stârnit nemulţumirea procurorilor şi judecătorilor din toată ţara, care s-au revoltat faţă de modul antidemocratic în care ministrul Tudorel Toader şi coaliţia de guvernare PSD-ALDE modifică legile justiţiei.

La sfârşitul săptămânii trecute am asistat la o acţiune de protest masivă la parchetele şi instanţele din marile oraşe ale ţării: Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Cluj, Braşov, Sibiu, Timişoara, Ploieşti şi Piteşti.

Magistraţii au oprit derularea proceselor şi au ieşit să protesteze pe treptele instanţelor şi parchetelor, deoarece tot ce se întâmplă, de doi ani încoace, cu legile justiţiei, este un atentat la democraţie şi la independenţa judecătorilor şi procurorilor.

Aceiaşi magistraţi au anunţat că, începând de astăzi, activitatea instanţelor şi parchetelor va fi paralizată, urmând a fi soluţionate doar cauzele ce nu pot fi amânate şi cauzele penale în care inculpaţii sunt arestaţi sau se află sub diferite măsuri restrictive.

Procurorii din Bucureşti, Constanţa, Cluj, Braşov, Piteşti, Sibiu, Oradea, Timişoara, Piatra Neamţ şi Iaşi atrag atenţia inclusiv asupra pericolului pe care îl reprezintă Secţia Specială în ce priveşte independenţa magistraţilor.

Magistraţii protestează faţă de modificările intempestive aduse legislaţiei privind cariera magistraţilor pe calea unei ordonanţe de urgenţă, fără a fi justificată vreo situaţie excepţională a cărei reglementare să nu poată fi amânată şi care să pună în pericol interesul public, şi nici a unei situaţii urgente care să împiedice consultarea corpului de magistraţi şi obţinerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Conform unui comunicat de presă, judecătorii şi procurorii arată: "Statutul magistraţilor este aruncat în derizoriu prin cascada intervenţiilor legislative adoptate în mod netransparent şi fără consultarea celor care sunt direct afectaţi de acestea, cu consecinţa indirectă a deteriorării actului de justiţie".

Premisele acestui protest masiv au fost anunţate încă de săptămâna trecută de comunicatul de presă al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din Româ­nia, condusă de judecătorul Oana Gârbovan, de comunicatele de presă emise de Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor din România, care susţin că măsurile impuse de cabinetul Dăncilă, la iniţiativa lui Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, sunt aberante, menite să paralizeze activitatea justiţiei, să subordoneze total procurorii şi să încetinească derularea marilor dosare de corupţie.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a lansat o listă cu 11 revendicări din partea magistraţilor, printre care se numără menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, suspendarea modificărilor la legile justiţiei şi a OUG-urilor criticate de Comisia Europeană şi Comisia de la Veneţia, suspendarea activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, iniţierea de demersuri legale către Avocatul Poporului pentru suspendarea mai multor OUG, sesizarea Comisiei de la Veneţia în legătură cu mai multe OUG care afectează sistemul judiciar.

Forumul Judecătorilor mai solicită "încetarea imediată a atacurilor factorilor politici sau asociaţi la adresa statului de drept şi a statutului judecătorilor şi procurorilor din România, încetarea acţiunilor care intimidează procurorii şi afectează independenţa justiţiei".

Judecătorii şi procurorii sunt nemulţumiţi că, prin noul act normativ, Secţia de investigare a magistraţilor este scoasă în afara Ministerului Public, ceea ce creşte riscul de afectare a independenţei magistraţilor. Ei consideră că se naşte o vânătoare de vrăjitoare cu serioase probleme vizavi de independenţa magistraţilor, care protestează pentru că au datoria să apere Constituţia.

De asemenea, magistraţii susţin că numirea conducerii Secţiei speciale de o entitate politică reprezintă, în fapt, o imixtiune a politicului în sistemul de justiţie. Un parchet trebuie condus de un procuror, la fel cum o instanţă trebuie condusă de un judecător.

Judecătorii şi procurorii mai afirmă că nicăieri în lume procesul şi produsul legislativ nu pot fi subordonate unor interese particulare sau de grup şi că independenţa justiţiei reprezintă o garanţie pentru cetăţeni la un proces echitabil.

Pe lângă proteste, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor, au solicitat preşedintelui Curţii de Justiţie a UE, Koen Lenaerts, să dispună măsuri provizorii în cadrul proceselor deschise de aceste asociaţii la CJUE prin care solicită instanţei europene să clarifice dacă Romania trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene în cadrul MCV şi Tratatul pentru funcţionarea UE.

Asociaţiile au solicitat preşedintelui CJUE să solicite statului român să dispună suspendarea activităţii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului General.

Ordonanţa de Urgenţă 7/2019 ce aduce modificări legilor justiţiei, adoptată de Guvernul Dăncilă, intempestiv şi fără minime consultări, conţine o serie de prevederi care incalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor şi schimbă condiţiile de accedere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reprezentând un pas enorm înapoi faţă de forma anterioară a statutului acestor două profesii.

Magistraţii cer Guvernului să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte ca ele să producă efecte negative iremediabile.

Un principiu de bază introdus prin modificările aduse legilor justiţiei în 2017-2018 a fost "separarea carierelor" judecătorilor de a procurorilor, pentru a se elimina confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească. Pe baza acestui principiu fundamental, care are izvor în Constituţie, s-au modificat toate cele trei legi ale justiţiei, competenţele plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor şi procurorilor fiind date Secţiilor CSM, în funcţie de profesie.

Prezenta ordonanţă de urgenţă introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al "separării carierelor".

O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este aceea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiţia vechimii pentru a accede la ÎCCJ. Dacă în forma anterioară a legii se spunea că pot accede la ÎCCJ numai judecătorii care au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani, articolul s-a modificat şi vechimea efectiva de 18 ani ca judecător, pentru a accede la ÎCCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecător.

Un alt aspect criticat de judecători şi procurori este faptul că, prin prevederile noului act normativ, Secţia de investigare a magistraţilor poate să renunţe la căile de atac ale sentinţelor pronunţate de instanţe, în dosarele instrumentate de diferite parchete ceea ce reprezintă o flagrantă încălcare a independenţei justiţiei.