PÂNĂ ÎN 2020, Ministerul Dezvoltării vrea să modernizeze 2.200 de kilometri de drumuri judeţene, cu finanţare europeană

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020, a lansat ieri primele două apeluri de proiecte, pentru priorităţile de investiţii care vizează modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, după cum a declarat ministrul Dezvoltării Regionale şi vicepremierul Vasile Dîncu.

Potrivit autorităţilor, ţinta MDRAP este să modernizeze 2.200 de kilometri de drumuri judeţene, cu ajutorul fondurilor europene.

Pe de o parte, prioritatea de investiţii 6.1 se referă la investiţiile care vizează modernizarea sau reabilitarea pentru îmbunătăţirea parametrilor relevanţi, a reţelei de drumuri judeţene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu reţeaua TEN-T, construcţia/modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului judeţean respectiv, precum şi investiţii destinate siguranţei rutiere.

Pe de altă parte, prioritatea de investiţii 3.1.A vizează creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari.

Pentru ambele apeluri, termenul de la care vor putea fi depuse proiecte este data de 16 mai (la două luni de la lansarea apelului).

Alocarea apelului de proiecte pentru modernizarea drumurilor judeţene este de 807,8 milioane de euro (699,97 milioane euro din Fondul European de Dezvoltare Regională şi 107,81 milioane euro finanţare de la bugetul de stat). Pentru acest apel de proiecte pot solicita finanţare toate consiliile judeţene, primăriile de municipii, oraşe sau comune sau parteneriate între acestea.

Valoarea minimă eligibilă pentru un proiect este de un milion de euro, iar maximul este de 50 de milioane de euro. Beneficiarii vor asigura din bugetele proprii o cofinanţare de cel puţin 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

În cazul apelului de proiecte pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor au fost alocate 447,75 de milioane de euro (362,05 milioane euro din FEDR şi 85,70 milioane euro finanţare de la bugetul de stat).

În cadrul acestei operaţiuni, autorităţile au în vedere creşterea eficienţei energetice pentru aproape 130.000 de gospodării. Beneficiarii proiectelor depuse în cadrul apelului sunt unităţile administrativ-teritoriale din mediul urban. Valoarea eligibilă a cererii de finanţare pentru proiecte se încadrează într-un minim de 100.000 de euro şi un maxim de 5 milioane de euro. Ratele de co-finanţare aplicabile pentru cheltuielile eligibile sunt: 60% din total - FEDR şi bugetul de stat, iar 40% din total - asociaţiile de proprietari.

Calitatea proiectelor a crescut în ultimii ani, dar, pentru exerciţiul financiar 2014-2020, este nevoie de studii şi proiecte mai aplicate, a declarat, ieri, Vasile Dîncu

"Niciun proiect nu va mai trebui gândit izolat, vrem să nu mai aruncăm bani în proiecte care nu au şi o zonă europeană. Încercăm sa cuplăm strategiile locale cu cele regionale şi cea naţională. Putem pierde câteva sute de milioane de euro pentru că nu s-a putut crea o concordanţă între un proiect de infrastructură locală şi Master Planul de Transport", a precizat vicepremierul, subliniind că, până la finalul anului 2016, Guvernul va folosi un nou instrument pentru a stabili nevoia de lucrări de infrastructură, respectiv o hartă online.

Vasile Dîncu a subliniat că Executivul lucrează la introducerea unor criterii care să accelereze lucrările în construcţii.

"Vrem să introducem criterii de calitate ca să nu mai aruncăm banii. La Guvern vrem să vedem cum putem să redimensionăm planurile. Vrem să cuplăm proiecte regionale cu cele locale. Criteriile pe care le cere România suferă de centralism exagerat. Trebuie să dăm administraţiei locale mai multă putere, inclusiv în ceea ce priveşte infrastructura de transport", a mai spus Vasile Dîncu, menţionând că "preţul cel mai mic" nu este un criteriu care să sprijine dezvoltarea infrastructurii.