Pandemia va costa peste 5 trilioane de dolari economia mondială

• Pierderea este mai mare decât echivalentul producţiei anuale a Japoniei

Pandemia de coronavirus a făcut peste un milion şi jumătate de victime, dintre care aproximativ 90.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, şi a zdruncinat puternic economia mondială care va pierde peste 5 trilioane de dolari, la cât era estimată creşterea economică pe următorii doi ani, potrivit analiştilor de la băncile de pe Wall Street, citaţi de Bloomberg.

"Este ca şi cum am pierde Japonia", spun analiştii care afirmă că pierderea va fi mai mare decât echivalentul producţiei anuale a Japoniei. Avertizmentul din partea băncilor de pe Wall Street vine în contextul în care lumea va plonja în cea mai adâncă recesiune pe timp de pace din anii 1930 încoace, după ce virusul a forţat guvernele să ceară închiderea activităţii întreprinderilor, iar oamenii să rămână în case.

Deşi economiştii preconizează că declinul va avea o durată scurtă de viaţă, va fi nevoie de timp ca economiile să recupereze terenul pierdut. Chiar dacă există un nivel de stimulent monetar şi fiscal fără precedent, este puţin probabil ca produsul intern brut să revină la tendinţa sa anterioară crizei până cel puţin în 2022.

JPMorgan avertizează că virusul ar putea costa economia mondială cel puţin 5,5 trilioane de dolari din producţia pierdută.

Conform specialiştilor, vom traversa o perioadă similară cu cea de după criza financiară globală de acum mai bine de un deceniu, deşi recuperarea ar putea totuşi să se dovedească a fi mai lent decât prevedeau economiştii.

JP Morgan subliniază sarcina grea pe care o au factorii de decizie, care trebuie să ofere suficient stimul pentru a impulsiona reculul economic, dar, totodată, să evite redeschiderea prea curând a economiilor riscând o revenirea virusului.

"Traiectoria contează mult", a spus Catherine Mann, economistul principal al Citigroup Inc., care se aşteaptă la o lovitură globală de aproximativ 5 trilioane de dolari. Aceasta a adăugat: "Dacă traiectoria este pozitivă, aceast lucru va susţine încrederea afacerii şi va încuraja persoanele să îşi caute un loc de muncă. Acesta este un ingredient critic care va avea efecte în a doua jumătate a anului şi în 2021".

Economiştii JPMorgan Chase & Co. au plasat producţia pierdută la 5,5 trilioane de dolari sau aproape 8% din PIB global până la sfârşitul anului viitor. Doar costurile pentru economiile dezvoltate vor fi similare cu cele din recesiunile 2008-2009 şi 1974-1975.

Morgan Stanley spune că, în ciuda unui răspuns politic agresiv, abia în al treilea trimestru din 2021 valoarea PIB pe pieţele dezvoltate va reveni la nivelurile pre-virus.

În opinia Deutsche Bank AG, "costul persistent şi efectul cicatricei" vor lăsa economiile SUA şi ale Uniunii Europene cu 1 trilion de dolari sub aşteptările anterioare virusului până la sfârşitul anului 2021.

Organizaţia Mondială a Comerţului a transmis miercuri că pandemia poate provoca o prăbuşire mai profundă a fluxurilor comerciale internaţionale decât în orice moment al erei postbelice.

Fondul Monetar Internaţional urmează să anunţe cele mai recente prognoze în cadrul întâlnirii sale de primăvară - care va avea loc practic - săptămâna viitoare.

"Economia globală se contractă deja şi are pierderi mai rapide decât în primele zile ale crizei financiare", consideră economistul Bloomberg, Dan Hanson.

Numerele riscă să mascheze efectul uman al crizei. La fel ca şi numărul deceselor care continua să crească, întreprinderile vor pierde venituri şi multe vor fi obligate să se închidă. Milioane de angajaţi vor rămâne dără locuri de muncă.

Organizaţia Internaţională a Muncii a declarat săptămâna aceasta că peste 1 miliard de lucrători riscă o reducere considerabilă a salariilor sau de pierdere a locului de muncă.

"Va fi temporar, dar pune accent pe tot", a declarat Steve Schwarzman, directorul executiv al Blackstone Group Inc., la Bloomberg Television săptămâna aceasta.

Specialiştii Bloomberg consideră că Guvernele vor trebui să se coordoneze. Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat că eforturile naţionale dezorganizate ar putea duce la un al doilea val de cazuri, un scenariu şi mai rău, care ar lăsa PIB SUA cu aproape 12% sub nivelul său anterior pandemie până la sfârşitul anului 2020.

Fără un efort global concertat, pieţele emergente se confruntă cu un drum deosebit de lung spre redresare, potrivit lui Amlan Roy, şeful cercetării în domeniul politicilor globale la State Street Global Advisors.

"Recesiunea pe care o vom vedea probabil, dacă pieţele emergente nu vor ieşi din ea până în iunie, ar putea dura mulţi ani, la fel ca şi crizele asiatice şi latino-americane", a spus el, adăugând: "Este probabil să fie un efect de cinci sau zece ani dacă lumea nu se va uni."

Ramificările pandemiei sunt, în orice caz, susceptibile de a fi resimţite foarte mult timp de acum înainte, dacă ne ghidăm după istorie.

Cercetările de la Universitatea din California, Davis, arată că focarele anterioare tind să reducă salariile şi să pună în balanţă investiţiile de zeci de ani.

Scenariile actuale presupun, de asemenea, că factorii politici de decizie adoptă măsuri inspirate în mare parte. Acest lucru nu este garantat - aşa cum a arătat, marţi, eşecul miniştrilor finanţelor din UE de a accepta o strategie comună.

Holger Schmieding, economist şef la Berenberg, notează că guvernele ar putea avea nevoie să menţină restricţii severe la călătorii până la sfârşitul anului 2020 sau chiar începutul lui 2021 pentru a preveni reapariţia pandemiei. În acelaşi timp, trebuie să menţină cheltuielile cu mult peste măsurile iniţiale pentru a sprijini ascensiunea sau vor risca o altă scufundare într-o aşa-numită recuperare în formă de W.

Opinia Cititorului ( 11 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2020, 09:43)
Nu inteleg un lucru - banii astia (5.000 mld) ii arde cineva de se pierd?
Cred ca mai degraba circula, dintr-o parte in alta asa incat nu se poate spune ca se pierd ci ca unii ii cheltuie si altii ii incaseaza.
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2020, 10:11)
  Ceea ce se pierde este puterea ta de cumparare.
  1.2.  Tragatorii de semnale de alarma (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Cristian în data de 10.04.2020, 11:02)
  Nu-i are nimeni.. E un PIB potential care ar fi putut fi obtinut daca nu era pandemia..deci simple calcule, la fel cum isi calculeaza agricultorul cata recolta va obtine daca nu da o grindina sa strice tot
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2020, 11:32)
  Cum asa?
  Actiunile (adica parti din companii/afaceri) sunt mai ieftine, produsele si serviciile ar trebui sa se ieftineasca (avand in vedere prezenta crizei). Cum se pierde puterea de cumparare daca banii astia sunt pentru acoperirea gaurilor si nu pentru construirea de "piramide"?
  Practic, exceptand productia si consumul de produse alimentare, medicamente si de utilitati (care raman aproape ca inainte de criza), este ca si cum am veni de la servici, am dormi 2 luni in loc de 8 ore si apoi a doua zi reluam lucrul de unde l-am lasat? Vom avea un an de 10 luni (vom produce mai putin cu 2 luni dar totdata vom consuma mai putin cu 2 luni). La nivel de societate nu ar trebui sa fie o problema daca veniturile se reduc pentru 2 luni intrucat si consumul se reduce corespunzator in lunile respective (se estimeaza scaderi ale productiei anuale de 20%, de exemplu, insa si consumul a scazut la fel intrucat stand in casa 2 luni nu mai consumam atat de multe bunuri si servicii ca inainte asa incat o scadere a veniturilor cu 20% la nivel de an ar trebui sa mentina acelasi confort financiar). Singura problema este ca scaderea respectiva in cazul unor categorii de angajati nu este uniforma (20% lunar in cazul dat ca exemplu) ci are un varf mergand pana la 100% pe perioada celor 2 luni si aici ar trebui sa intervina statul (mutand cei 20% din veniturile ulterioare pe cele 10 luni din an in aceste 2 luni din an fara venituri). Altel, vor fi oameni care nu vor produce 2 luni dar vor incasa 100% venituri pe 12 luni (inclusiv in cele 2 luni non-productive vor incasa tot) si altii care nu vor produce 2 luni dar pe cele 2 luni nu vor incasa nimic pe cele 2 luni si nu vor putea trai in acest interval. Practic in cele 2 luni, unii vor incasa tot si altii nimic ceea ce nu este corect. Este nevoie doar de o redistribuire in sensul ca veniturile pe 10 luni ca urmare a realizarii productiei pe 10 luni sa fie impartite pe 12 luni (ca sa includem si cele 2 luni de hibernare).
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2020, 12:48)
  Completare:
  In opinia mea, in rezolvarea practica a situatiei statul trebuie sa considere cele 2 luni ca fiind perioada de hibernare la finele careia toate companiile trebuie sa isi reia activitatile de unde le-au lasat si cu acelasi personal
  In acest sens:
  - va interzice concedierile
  - va asigura pentru fiecare persoana care nu mai poate incasa venituri de la angajator, un venit minim necesar pentru asigurarea subzisentei in perioada de hibernare. In acest sens 75% din slariul mediu pe tara pare a fi arhi-suficient (pentru alimente, utilitati, medicamente si chiar si pentru alte cheltuieli cum ar fi ratele bancare).
  Cum va recupera statul acesti bani:
  Varianta 1 (doar unele companii vor suporta nota de plata):
  De la companiile ale caror angajati au fost platiti de stat, strict pentru cheltuielile cu angajatii repectivi, datorii ce vor fi esalonate pe o perioada de .... In acet caz angajatii vor primi de la stat 75% din salariul mediu, dar nu mai mult decat ultimul salariu incasat de la angajator. Avand in vedere ca in acet caz doar unele companii vor suporta nota de plata Covid, statul va trebui sa le acorde ulterior sprijin, fie prin reduceri de taxe/impozite, fie prin stimularea activitatilor repective (de exemplu bugetarii ar putea incasa lunar, pe o perioada de 12 luni, 5%-10% din salariu sub forma de tichete de vacanta sau/si tichete culturale sau tichete de calatorie cu avionul , sau/si tichete de restaurant etc. etc.
  Varianta 2 (suportul colectiv)
  Banii repectivi vor fi recuperati de la intreaga societate prin majorarea taxelor si impozitelor pf si pj pe o perioada determinata de ...
  Varianta 3 (un mixt intre cele 2 variante anterioare).
  In opinia mea este esential ca statul sa faca tot ceea ce este necesar pentru ca firmele sa isi poata relua activitatea de unde a fost intrerupta (ca si cum ar fi trecut o noapte si nu 2 luni de zile).
  1.5.  Ignori problema de cerere (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de Cristian în data de 10.04.2020, 13:29)
  Ignori problema de cerere care e cea mai importanta. Firmele la care te referi aveau prevazuta structura de productie pe o anumita cerere care, odata reluata activitatea, nu va reveni decat partial in piata - cca 20%.. restul treptat pana la Sfantu Asteapta. Oamenii nu dau buluc la mall dupa ce scapa din case.. se duc si isi cumpara din nou stocuri de mancare pentru viitorul val al crizei.. Asa ca.. HORECA, turism, servicii, frizerii, toate alea.. slabe sperante... Nici productia tehnologica (masini, utilaje, etc) nu va mai reveni la ce a fost.. din aceleasi motive de cerere.
  1.6.  Schimbarea (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2020, 18:07)
  buna ziua , este doar inceputul acestei perioade de schimbare .
  Veti trai si vedea lucruri care nici nu vi le imaginati acum .
  5.04.2020 sa Realizat Schimbarea Energiilor pe Planeta Pamant .
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 12.04.2020, 10:08)
  De ce ar scadea cererea daca in aceasta perioada de stat in casa cheltuielile au scazut simtitor in timp ce veniturile au cam ramas aceleasi pentru bugetari (adica, dupa cele 2 luni, vor avea mai multi bani de cheltuit decat inainte) iar pentru angajatii din sectorul privat au fluctuat (pentru cei din supermarketuri au crescut, pentru unii au scazut la 75%, procentul asigurat de stat, iar pentru altii au ramas nemodificate).
  Dupa cele 2 luni de carantinare vor exploda cererile de servicii HoReCa autohtone. Nu vei mai gasi un loc liber la terase (daca statul va relaxa total conditiile de circulatie). Mai greu va fi pentru companiile de turism axate pe sejururile externe.
  Se exagereaza cu amploarea crizei economice. Practic (groso-modo) ar trebui sa avem un an cu 10 luni productive si 12 luni de consum (din care 2 cu consum redus). Daca impartim 10 la 12 ar rezulta o medie a veniturilor de 83,3% si totodata o reducere a consumului la 91,7% (daca consideram pentru cele 2 luni de carantina o diminuare a consumului de 50% intrucat acesta se reduce doar la strictul necesar - alimente + utilitati + eventual medicamente). Adica criza asta de 2 luni neproductive ar trebui sa poata fi atenuata intr-un an de zile prin diminuarea veniturilor cu 16,7% (la 83,3%) si a puterii nevoilor de cumparare cu 8,3% (la 91,7%). Rezulta o diferenta de 8,4%. (91,7 - 83,3). Asta inseamna (in medie vorbind) ca familiile care in mod normal puteau sa economiseasca cel putin 8,4% din venituri nu vor avea afectat in vreun mod nivelul de trai in timp ce familiile care erau nevoite sa consume tot venitul pentru a-si asigura subzistenta vor fi nevoite sa isi reduca consumul cu 8,4% timp de 1 an (in linii mari). Daca mergem pe o perioada de atenuare mai mare (18 luni in loc de 12) scaderea lunara va fi mai mica.
  O sa revin asupra subiectului.
  1.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 12.04.2020, 11:27)
  Revenire:
  IN OPINIA MEA NU TREBUIE SA ABORDAM SITUATIA ACTUALA CA FIIND UNA DE CRIZA (PENTRU CA VOM AVEA CU SIGURANTA CRIZA INTRUCAT OAMENILOR SI COMPANIILOR LI SE VA INOCULA TREPTAT SENTIMENUL DE CRIZA SI IN CONSECINTA VOR PROCEDA CA ATARE - COMPANIILE VOR CONCEDIA IAR OAMENII VOR REDUCE CHELTUIIELILE PENTRU A ECONOMISI.
  DUPA CUM AM SCRIS DEJA, AS CONIDERA PERIOADA ACTUALA CA UNA DE INGHET/HIBERNARE DE 2 LUNI PENTRU ECONOMIE SI OAMENI URMAND CA LA FINELE EI TOTUL SA FIE RELUAT EXACT DE ACOLO UNDE A FOST LASAT.
  VOM AVEA UN AN SCURT DE 10 LUNI IN CARE VOM PRODUCE DAR VOM CONSUMA 12 LUNI (EVENTUAL 11 LUNI DACA VOM CONSIDERA CA IN CELE 2 LUNI DE "HIBERNARE" CONSUMUL SE REDUCE LA 50%).
  IMPARTIND 10 LA 12 REZULTA 0,833 CEEA CE INSEAMNA CA DACA DIN CELE 10 LUNI IN CARE PRODUCEM CA INAINTE SI INCASAM VENITURI CA INAINTE "ADUCEM" IN ACESTE 2 LUNI DE HIBERNARE NEPLATITE (NU MUNCIM, DECI NU INCASAM) 16,7% DIN FIECARE VOM AVEA 12 LUNI CU VENITURI DE 83,3% DIN VENITUL NORMAL (ANTERIOR PANDEMIEI). PRACTIC, ASTA AR TREBUI SA FIE NOTA DE PLATA (EFORTUL) PENTRU DEPASIREA MOMENTULUI - 12 LUNI DE EXISTENTA CU 83,3% DIN VENIT IN LOC DE 100%.
  DACA CONSIDERAM 11 LUNI DE CONSUM (10 + 2X0,5 = 11) REZULTA O DIMINUARE A VENITULUI LA 91,7% IN LOC DE 83,3%.
  SINGURA PROBLEMA ESTE CA OAMENII NU AU CUM SA IA IN CELE 2 LUNI DE HIBERNARE CATE 16,7% DIN FIECARE SALARIU PE URMATOARELE 10 LUNI, DAR SATUL SI UNELE COMPANII AR PUTEA, ASA INCAT REZOLVAREA PROBLEMEI AR PUTEA SA FIE URMATOAREA:
  1. INTERZICEREA CONCEDIERILOR
  2. FIRMELE CARE AU REZERVE SA PLATEASCA ANGAJATILOR 83,3% DIN SALARIUL ANTERIOR CRIZEI URMAND CA ACESTI BANI SA FIE RECUPERATI ULTERIOR OPRIND DIN URMATOARELE 10 SALARII LUNARE DE 100% CATE 16,7% (83,3% X 2 LUNI = 16,7% X 10 LUNI). IN FELUL ACEST FIRMELE ISI VOR RECUPERA BANII IN 10 LUNI SI ISI VOR MENTINE ANGAJATII
  PENTRU FIRMELE CARE NU AU ACESTI BANI, TREBUIE SA INERVINA STATUL ASTFEL:
  2.1 IN TANDEM CU BANCILE SA FACILITEZE FIRMELOR POSIBILITATEA DE A ACCESA CREDITE STRICT PENTRU ACESTE PLATI PE 2 LUNI, CU DOBANDA ZERO SI CU GARANTII DIN PARTEA STATULUI. EXISTAND GARANTIILE BANCILE NU VOR PIERDE IAR CASTIGUL LOR VA FI ACELA CA ECONOMIA VA FUNCTIONA IN CONTINUARE ASA INCAT BINE LE VA FI SI LOR
  2.2 INDIVIDUAL, PRIN PRELUAREA PLATII CELOR 83,3% CATRE ANGAJATII FIRMELOR IN HIBERNARE PE DURATA CELOR 2 LUNI URMAND CA BANII ACESTIA SA FIE RECUPERATI ULTERIOR IN URMATOARELE 10 LUNI PRIN INCASAREA CELOR 16,7% DIN SALARIILE ANGAJATILOR SUSTINUTI DE STAT IN LUNILE DE HIBERNARE.
  IN LINII MARI ACEASTA AR PUTEA FI SCHEMA DE BAZA (GROSIERA) URMAND CA APOI SA FIE NUANTATA, ADAPTATA CA SA TINA CONT DE VARIILE CAZURILE CONCRETE ETC.
  PENTRU BUGETARI, SITUATIA ESTE CLARA - 100% PENTRU CEI CE LUCREAZA ACUM SI 83,3% PENTRU 2 LUNI DE HIBERNARE + 10 LUNI ULTERIOARE PENTRU CEI CE STAU ACASA SI NU PRODUC
  SCHEMA AR PUTEA FI AJUSTATA IN CAZUL CELOR CARE ACCEPTA CA UNA DIN CELE 2 LUNI DE HIBERNARE SA FIE ASIMILATA CA LUNA DE CONCEDIU (IN ACEST CAZ DIMINUAREA VA FI MAI MICA).
  DACA SE DORESTE UN IMPACT LUNAR MAI MIC, IMPACTUL CELOR 2 LUNI NEPRODUCTIVE AR PUTEA FI REPARTIZAT PE 1,5 ANI SAU 2 ANI.
2. plan Marshall mondial
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2020, 18:15)
1. Strategie integrata de dezvoltare durabila avand in centru securitatea fiintei umane si energia libera si gratuita pt toti, pe baza planului Marshall european si mondiaL 2. Venit garantat pentru fiecare cetatean de la nastere la moarte acordat de BCE care sa ii asigure dezvoltare durabila, inclusiv culturala si spirituala 3.Un nou sistem monetar si financiar mondial care sa nu se mai bazeze pe profit si exploatarea omului de catre om.4 Prioritara e preventie in sanatate prin intarirea sistemului imunitar mai importanta decat testare si investigare prin metode invazive costisitoare, folosirea energiei libere de tip prana in vindecare la indemana fiecaruia( introducerea lor in scoli si universitati, in companii si institutii) 5. Nu razboiului total impotriva SURSEi
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2020, 18:46)
  Ceea ce propui tu este comunism curat. S-a dovedit o utopie, dupa ce a distrus vietile a milioane de oameni, desi multi si-au dat seama de la inceput ca nu va functiona. Nu are sens sa mai discutam motivele, pentru mine orice abatere de la capitalism este o directie garantata spre prapastie.
  In cazul pandemiei eu cred ca este necesar un suport temporar minimal pentru acea parte a societatii direct afectata, platit de catre cealalta parte a societatii, fara dobanzi atasate.
  Aruncatul cu bani in nestire, avand ca obiectiv revenirea la situatia anterioara umflata de dobanzi zero sau negative, este o prostie.