PANDORA PAPERS: Cea mai mare scurgere de informaţii expune secretele celor mai bogaţi oameni din lume

Pandora Papers reprezintă 11,9 milioane de documente expuse, însumând circa 2,9 terabiţi de informaţii, publicate în data de 3 octombrie de către Consortiul International al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ). Scurgerea de informaţii este considerată cea mai mare din istorie şi dezvăluie date precum conturi bancare, fotografii, e-mailuri, bilanţuri şi secrete financiare ale celor mai mari companii din lume şi ale unor cunoscuţi oameni de afaceri, dar şi a unor personalităţi notabile din fruntea marilor state.

Timp de aproape doi ani, ICIJ a organizat şi a condus o anchetă care a cuprins peste 600 de jurnalişti din 117 ţări şi teritorii. În această anchetă, reporterii au găsit numeroase proprietăţi nedeclarate precum un conac pe o stâncă din California, o plantaţie de zahăr din Republica Dominicană, o fabrică în Italia, turnuri înalte în Dubai şi un spital turcesc unde lucrătorii au pretins că sunt maltrataţi.

Documentele se întind pe cinci decenii, majoritatea fiind create între 1996 şi 2020. Acestea includ informaţii despre mai mult de 29.000 de proprietarii reali şi proprietarii finali ai activelor offshore. Acesta este de peste două ori numărul de proprietari găsiţi acum cinci ani în ancheta Panama Papers, care se baza pe o scurgere de la o singură firmă de avocatură.

Potrivit ICIJ, circa 32 de trilioane de dolari dar şi bunuri precum opere de artă, bijuterii şi proprietăţi au fost descoperite ca fiind nedeclarate şi ascunse în paradisuri fiscale precum Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Panama şi altele.

În total, 35 de lideri de lideri de stat, în exerciţiu sau retraşi, alături de alţi 400 de oficiali din aproape 100 de ţări, sunt menţionaţi în documentele Pandora Papers. Printre aceste nume se numără fostul prim-ministru britanic Tony Blair, preşedintele chilian Sebastian Piñera, preşedintele kenyan Uhuru Kenyatta, preşedintele muntenegrean Milo Ðukanović, preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky, emirul qeic Sheikh Tamim, preşedintele gabonez Ali Bongo Ondimba şi preşedintele ecuadorian Guillermo Lasso. De asemenea, peste 100 de miliardari, 29.000 de conturi offshore, 30 de actuali şi foşti lideri de companii şi 300 de oficiali publici au fost numiţi în primele dezvăluiri de la 3 octombrie 2021.

• Casa de avocatură Alcogal, în centrul scandalului

Potrivit ICIJ, casa de avocatură Alcogal este menţionată în documentele Pandora Papers drept un principal complice al evaziunii fiscale, fiind responsabilă de deschiderea, în paradisuri fiscale, a numeroase companii-fantomă, menite să ascundă averile a peste 160 de politicieni şi persoane publice, precum preşedintele Muntenegrului dar şi trei foşti preşedinţi ai Panama.

Într-o serie de comentarii trimise către The Guardian, casa de avocatură Alcogal dezminte acuzaţiile aduse în investigaţia ICIJ, declarând că refuză să lucreze cu clienţi suspecţi de evaziune fiscală, spălare de bani şi terorism.

"Alcogal respectă toate legile din jurisdicţiile în care operează şi a fost întotdeauna politica Alcogal să coopereze pe deplin cu autorităţile competente. Avem un departament puternic de conformitate, iar politicile sale de due diligence respectă standardele stabilite de legile din jurisdicţiile în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi recomandările făcute de organizaţiile internaţionale, cum ar fi Financial Action Task Force (FATF). Aceasta include înregistrarea proprietarilor efectivi finali ai entităţilor corporative la autorităţile relevante acolo unde este necesar şi transmiterea rapoartelor de activitate suspectă autorităţilor de reglementare.

Alcogal refuză şi, după caz, încetează să mai lucreze cu clienţii despre care suspectează că sunt implicaţi în spălarea banilor, finanţarea terorismului sau alte activităţi ilicite. De asemenea, nu va acţiona în cazul în care nu este în măsură să efectueze diligenţa necesară necesară pentru clienţi cu privire la proprietarii finali finali ai companiilor cărora li se cere să se înregistreze" au declarat reprezentanţii Alcogal.

• România, menţionată în Pandora Papers

Potrivit presei, nici România nu a fost omisă din scurgerea de informaţii prezentată în ancheta Pandora Papers. Conform acestora, circa 100 de cetăţeni români sunt menţionaţi în documentele respective, cel mai notabil fiind miliardarul Frank Timiş, implicat în afacerea Roşia Montană.

De asemenea, potrivit anchetei ICIJ, numeroase companii din România sunt deţinute de alte companii din România, care la rândul lor sunt deţinute de companii offshore, acestea din urma fiind deţinute, mai departe, de alte companii offshore.

• Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, un actor principal al scandalului Pandora Papers

Potrivit anchtei ICIJ, Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, este un nume principal în documentele Pandora Papers. Ancheta a dezvăluit că o echipă de consilieri personali l-au ajutat pe regele Abdullah al II-lea al Iordaniei să înfiinţeze cel puţin 36 de companii de tip shell din 1995 până în 2017, ajutându-l pe monarh să cumpere 14 case în valoare de peste 106 milioane de dolari în SUA şi Marea Britanie. Consilierii au fost identificaţi drept un contabil englez din Elveţia şi mai mulţi avocaţi din Insulele Virgine Britanice.

Potrivit anchetei, trei vile de pe malul mării din Malibu au fost achiziţionate prin intermediul a trei companii offshore pentru 68 de milioane de dolari de către regele Iordaniei în anii după ce iordanienii au umplut străzile în timpul primăverii arabe pentru a protesta împotriva şomajului şi a corupţiei. De asemenea, tot prin intermediul unor companii offshore, regale Iordaniei deţine propriul complex rezidenţial de lux în Washington D.C., un conac în Ascot, cel mai scump oraş din Marea Britanie, precum şi numeroase apartamente în Londra.

Regele Abdullah al II-lea a negat astăzi orice activitate ilegală în achiziţionarea de case de lux în străinătate, invocând motive de securitate pentru a secretiza tranzacţiile. El a negat că există ilegalităţi în achiziţii, spunând că securitatea i-a cerut să păstreze tranzacţiile secrete. De asemenea, el a adăugat că proprietăţile sunt adesea folosite pentru "treburi oficiale" şi că nu au fost folosite fonduri publice pentru a le cumpăra.

Scandalul Pandora Papers este o lovitură puternică de imagine pentru regele Iordaniei, al cărui guvern a fost implicat anul acesta într-un scandal după ce fratele vitreg al regelui, fostul prinţ moştenitor Hamzah, a acuzat sistemul de conducere de "corupţie şi incompetenţă". Hamzah a fost plasat în arest la domiciliu din ordinul regelui.

• Efecte ale dezvăluirilor Pandora Papers

Efectele scandalului Pandora Papers nu au întarziat să apară, mai multe ţări cerând interzicerea companiilor offshore şi a externalizării. Cea mai puternică reacţie apărută în urma dezvăluirilor este cea a Oxfam India, care a cerut interzicerea şi eliminarea paradisurilor fiscale.

În scandalul Pandora Papers sunt menţionaţi peste 300 de oameni de afaceri şi oficiali din India, printre care Sachin Tendulkar, Anil Ambani, Nirav Modi and Kiran Mazumdar-Shaw.

Solicitând abolirea paradisurilor fiscale, Amitabh Behar, CEO al Oxfam India, a declarat că aceasta este o "altă expunere şocantă a oceanelor de bani care se învârt în jurul întunericului paradisurilor fiscale ale lumii, care trebuie să determine acţiuni imediate, aşa cum a fost promis de mult timp".

"Ori de câte ori un politician sau un lider de afaceri susţine că nu există bani pentru sănătate, educaţie, daune climatice, inovaţie şi pentru o recuperare corectă post-COVID, ei ştiu unde să caute, dar nu o fac, a spus Behar, adăugând că "paradisurile fiscale costă guvernele din întreaga lume 427 miliarde de dolari în fiecare an. Ţările în curs de dezvoltare sunt cele mai afectate proporţional. Corporaţiile şi cei mai bogaţi indivizi care folosesc paradisurile fiscale depăşesc pe cei care nu fac acest lucru. Paradisurile fiscale ajută, de asemenea, să înflorească criminalitatea şi corupţia".

Oxfam India a cerut abrogarea secretului fiscal asupra persoanelor fizice, a companiilor offshore şi corporaţiilor multinaţionale.