Papa Francisc a criticat sâmbătă denumirea de "Mamă a Tuturor Bombelor" pentru cea mai mare bombă nenucleară a armatei SUA, spunând că nu ar trebui utilizat cuvântul "mamă" ca referire la o armă mortală, transmite Reuters.
Aviaţia americană a aruncat o astfel de bombă, intitulată oficial GBU-43 Massive Ordnance Air Blast (MOAB), asupra unor presupuşi luptători ai grupării Stat Islamic în estul Afganistanului luna trecută. Porecla ("mother of all bombs" - MOAB, n.r.) a fost utilizată pe scară largă în briefinguri şi informări asupra atacului.
"Mi-a fost ruşine când am auzit numele", a spus Papa Francisc sâmbătă la o audienţă de studenţi. "O mamă dă viaţă şi aceasta dă moarte, iar noi numim acest dispozitiv o mamă. Ce se întâmplă?", a întrebat Suveranul Pontif, potrivit Agerpres.
Papa Francisc urmează să se întâlnească pe 24 mai cu preşedintele american Donald Trump într-o întrevedere potenţial incomodă date fiind poziţiile lor contrare privind imigraţia, refugiaţii şi schimbările climatice, menţionează Reuters.
Statele Unite ale Americii (SUA) au lansat pe 13 aprilie o bombă GBU-43/B, cunoscută sub acronimul MOAB (Massive Ordnance Air Blast), sau bombă cu suflu masiv, împotriva unui fief al grupării Stat Islamic în estul Afganistanului.
Aceasta este prima dată când arma respectivă, dezvoltată la începutul războiului din Irak, a fost utilizată în lupte, potrivit AFP.
Cu o greutate de 9,8 tone, GBU-43/B este cea mai puternică bombă nenucleară din arsenalul american, calificată de site-ul de internet specializat în probleme de apărare GlobalSecurity.org drept ''o bombă enormă, puternică şi lansată cu precizie''. Ea conţine 8,48 tone de explozibil H6, detaliat pe site, respectiv o putere explozivă comparabilă cu 11 tone de TNT.
Lungă de nouă metri şi cu un diametru de un metru, potrivit GlobalSecurity.org, GBU-43/B este cea mai mare armă ghidată prin satelit şi lansată din avion. Popular Mechanics subliniază că ea este tot atât de grea ca un avion de luptă F-16.
Ghidată prin GPS, bomba este lansată prin rampa din spate a unui avion de transport de tip C-130. Ea este echipată cu o paraşută pentru a-i încetini coborârea, în scopul de a putea fi lansată de la o înălţime importantă, pentru a le da timp piloţilor să se pună la adăpost.
Concepută pentru a exploda chiar înainte de impactul cu solul, bomba are o carcasă din aluminiu pentru ca unda de şoc, care poate atinge 150 de metri, potrivit revistei americane de tehnologie Wired.com, să fie cât mai largă.
Potrivit expertului Hans Kristensen, de la federaţia cercetătorilor americani specializaţi în supravegherea arsenalului militar american, MOAB are o putere egală cu 1/30 din cea a celei mai mici bombe nucleare actuale americane, B61-12.
Bomba a fost dezvoltată în 2002-2003 de compania de apărare americană Dynetics, cu sediul în Alabama, în parteneriat cu laboratorul de cercetări al armatei americane a aerului (AFRL), indică site-ul companiei. Ea a fost produsă în câteva luni, în perspectiva de a fi folosită în primele etape ale războiului din Irak.
Conform US Air Force, ultimul test cu bomba GBU-43 în 2003 a provocat un nor de praf şi fum vizibil de la o distanţă de peste 32 de km.
Armata americană a aerului a indicat că ţinta din Afganistan a fost un complex de tuneluri subterane şi de grote în districtul Achin, în provincia Nangarhar, fief al organizaţiei jihadiste Statul Islamic de la frontiera cu Pakistanul.