Parchetul European este posibil să investigheze persoanele şi firmele care încalcă sancţiunile UE pentru Rusia

Comisia Europeană a prezentat astăzi o propunere de armonizare a infracţiunilor penale şi a sancţiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale UE, iar Parchetul European condus de Laura Codruţa Kovesi va avea de jucat un rol în acest nou mechanism, transmite G4media.

Propunerea Comisiei, care mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi Consiliul UE, stabileşte norme comune ale UE, care vor facilita investigarea, urmărirea penală şi sancţionarea încălcărilor măsurilor restrictive în toate statele membre deopotrivă, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Propunerea vine la doar câteva zile după ce ministrii de justiţie din Germania şi Franţa au susţinut, într-un articol publicat pe site-ul Legal Tribune Online (LTO), extinderea competenţelor Parchetului European, astfel încât instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi să poată urmări cauzele de încălcare a sancţiunilor UE impuse Rusiei. "Este extrem de important ca aceste măsuri să îşi poată produce pe deplin efectul. Încălcările directe sau indirecte ale sancţiunilor impuse trebuie să fie întâmpinate cu un răspuns ferm şi uniform în întreaga Europă", se arată în articolul semnat de cei doi miniştri. Aceştia îndeamnă Comisia Europeană "să prezinte în curând propuneri adecvate" şi invită celelalte state membre implicate în Parchetul European să se alăture demersului lor.

Propunerea Comisiei Europene: "Pentru a asigura investigarea şi urmărirea penală eficace a încălcărilor normelor restrictive ale Uniunii, măsurilor Uniunii, autorităţile competente ale statelor membre ar trebui să coopereze prin şi cu Europol, Eurojust şi Parchetul European (EPPO). Acestea autorităţi competente ar trebui, de asemenea, să facă schimb de informaţii între ele şi cu Comisia cu privire la aspecte practice".

Punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE în urma atacului rusesc asupra Ucrainei arată complexitatea identificării activelor deţinute de oligarhi, care le ascund în diferite jurisdicţii prin intermediul unor structuri juridice şi financiare elaborate.

Directiva propusă va stabili acelaşi nivel de sancţiuni în toate statele membre. Astfel, ea va elimina lacunele juridice existente şi va spori efectul disuasiv al încălcării sancţiunilor UE în primul rând. Principalele elemente ale propunerii includ:

Lista de infracţiuni penale propusă de Comisia Europeană:

• punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziţia sau în beneficiul unei persoane, entităţi sau organism desemnat;

• omisiunea de a îngheţa aceste fonduri;

• facilitarea intrării persoanelor desemnate pe teritoriul unui stat membru sau a tranzitului acestora pe teritoriul unui stat membru;

• efectuarea de tranzacţii cu ţări terţe, care sunt interzise sau restricţionate prin măsuri restrictive ale UE;

• tranzacţionarea de bunuri sau servicii al căror import, export, vânzare, cumpărare, transfer, tranzit sau transport este interzis sau restricţionat;

• furnizarea de activităţi financiare care sunt interzise sau restricţionate;

• prestarea altor servicii care sunt interzise sau restricţionate, cum ar fi serviciile de consultanţă juridică, serviciile fiduciare şi serviciile de consultanţă fiscală.

Infracţiunile vor viza eludarea unei măsuri restrictive ale UE: aceasta înseamnă ocolirea sau încercarea de a ocoli măsurile restrictive prin ascunderea fondurilor sau prin ascunderea faptului că o persoană este proprietarul final al fondurilor.

În funcţie de infracţiune, persoanele fizice ar putea fi pasibile de o pedeapsă maximă de cel puţin cinci ani de închisoare, potrivit propunerii Comisiei Europene

În ce priveşte firmele care încalcă sancţiunile, acestea ar putea fi pasibile de sancţiuni de cel puţin 5% din cifra de afaceri totală la nivel mondial în anul comercial anterior deciziei de aplicare a amenzii.

De la începutul războiului din Ucraina, UE a adoptat o serie de sancţiuni împotriva persoanelor şi firmelor din Rusia şi Belarus.

Punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE arată complexitatea identificării activelor deţinute de oligarhi, care le ascund în diferite jurisdicţii prin intermediul unor structuri juridice şi financiare complexe, de exemplu, prin transferul proprietăţii sancţionate către o terţă parte nesancţionată.

Aceştia sunt ajutaţi de lacunele juridice existente, deoarece dispoziţiile de drept penal privind încălcarea sancţiunilor UE variază de la un stat membru la altul. O aplicare inconsecventă a măsurilor restrictive subminează capacitatea Uniunii de a vorbi cu o singură voce.