Parlamentul a dat liber la... Beline

Camera Deputaţilor a dezbătut şi aprobat un act normativ prin care se modifică legea privind bunurile proprietate publică.

În privinţa legii 213/1998, actul normativ prevede, la alineatul 1 al articolului 9, textul care stipulează: "trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face prin lege sau, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ori a consiliului local, după caz, prin hotărâ-re a Guvernului, declarându-se din bun de interes public naţional în bun de interes public judeţean sau local."

Legat de această modificare normativă, Senatul a aprobat luni un proiect privind legea 554/2004 a contenciosului administrativ. Camera superioară a Parlamentului a aprobat modificarea textului de la lit.c a alin.1 din art.2, în sensul că, prin act adminis-trativ, se înţelege şi încheierea de contracte de către autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice.

Senatorii au modificat şi lit. b a punctului 6 al art.7, în sensul care priveşte instituirea unui termen de decădere în care pot fi contestate contractele administrative.

Conform art.7, punct.6, plângerea prealabilă în cazul acestor contracte trebuie făcută în termen de 6 luni. Iar acest termen va curge, conform modificării adoptate de Senat, de la data când reclamantul a cunoscut cauza anulării, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului.

Senatul este cameră decizională cu privire la această lege, care a trecut cu 79 de voturi "pentru", 7 abţineri şi niciun vot "împotrivă".

• Vot necontestat de opoziţie

Curios este faptul că niciun reprezentant al opoziţiei nu a contestat această lege.

Reprezentanţii PNL, PMP şi USR nu au observat că aceste normative privesc cazul Belina, în care principal inculpat este fostul ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Chiar dacă modificările nu îi folosesc lui Shhaideh pentru a scăpa de problema penală - cum îi va folosi modificarea definiţiei infracţiunii de abuz în serviciu din Codul Penal - ele stabilesc legalitatea trecerii din proprietatea statului în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, a bunurilor mobile şi imobile. În speţă, modificările aprobate dau liber însuşirii de insule, braţe, ostroave, lacuri, păduri, alte categorii de terenuri, etc., de către consiliile judeţene şi locale care le pot înstrăina, prin contracte de concesiune către terţe persoane.

Este exact situaţia descrisă de Direcţia Naţională Anticorupţie în comunicatul din 27 iunie 2018, în care anunţa începerea urmăririi penale în cazul înstrăinării insulei Belina şi a braţului Pavel.

Procurorii DNA reţineau că Sevil Shhaideh, protejata lui Liviu Dragnea, a făcut demersurile necesare pentru ca aceste imobile să treacă în proprietatea Consiliului Judeţean Teleorman prin hotărâre de guvern, deşi legea 213/1998 prevedea că această înstrăinare se poate face doar prin lege.

Acum, parlamentarii au schimbat articolul şi au stabilit că înstrăinarea se poate face şi prin HG la solicitarea consiliilor judeţene sau consiliilor locale.

Fiind vorba despre modificarea unei legi civile, aceasta are efect doar pentru viitor, nu şi pentru dosarul instrumentat de DNA.

Totodată în acelaşi dosar este inculpat şi Adrian Ionuţ Gâdea, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, care, după ce a primit insula Belina şi braţul Pavel prin HG 983/2013, a înstrăinat cele două obiective, prin contracte de concesiune încheiate cu firma Tel Drum şi cu o persoană fizică.

Conform modificării adoptate de Parlament, în viitor, acest tip de contracte vor putea fi anulate de instanţa de contencios administrativ, în baza unei plângeri prealabile, care va fi introdusă în termen de maximum un an de la data încheierii contractelor de concesiune.

Practic, prin această prevedere, Parlamentul va da liber încheierii unor contracte abuzive care, dacă nu vor fi publicate pe site-urile instituţiilor publice şi vor fi ascunse în sertarele preşedinţilor de consilii judeţene sau ale primarilor, şi vor fi descoperite după trecerea anului reglementat în modificarea adoptată de senatori, nu vor mai putea fi atacate în instanţa de contencios administrativ.

Ar mai fi ceva de semnalat: propunerea legislativă este "îmbrăcată" într-o denumire menită să o ascundă de ochii publicului.

Mai exact, deputaţii vor dezbate "Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău". Iar în anexa acestei legi, după modificările de mai sus, Palatul Administrativ din Bacău trece în proprietatea judeţului Bacău şi în administrarea Consiliului Judeţean.