Parlamentul European contestă viitoarea preşedinţie maghiară a Consiliului UE

Preluarea preşedinţiei semestriale rotative a Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie 2024 de către Ungaria este pusă sub semnul întrebării de Parlamentul European, atât timp cât guvernul de la Budapesta condus de premierul Viktor Orban încalcă principiile statului de drept şi valorile fundamentale ale UE, şi cât timp finanţarea europeană prin PNRR a fost îngheţată pentru ţara respectivă.

"Parlamentul European subliniază rolul important al preşedinţiei Consiliului în promovarea lucrărilor Consiliului privind legislaţia UE, asigurând continuitatea agendei UE şi reprezentând Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE; se întreabă cum va putea Ungaria să-şi îndeplinească în mod credibil această sarcină în 2024, având în vedere nerespectarea de către aceasta a legislaţiei UE şi a valorilor consacrate la articolul 2 din TUE, precum şi a principiului cooperării sincere; solicită Consiliului să găsească o soluţie adecvată cât mai curând posibil; reaminteşte că Parlamentul ar putea lua măsurile adecvate dacă nu se găseşte o astfel de soluţie", se arată la punctul 11 al Rezoluţiei care va fi dezbătută mâine de deputaţii europeni.

Practic Parlament European ar urma să conteste credibilitatea guvernului lui Viktor Orban de a-şi asuma preşedinţia Consiliului UE începând cu 1 iulie 2024, dar rezoluţia nu va avea caracter obligatoriu, deşi e susţinută de cinci grupuri politice Partidul Popular European, Social-democraţii, Liberalii, Verzii şi Stânga Europeană, adică de majoritatea deputaţilor europeni.

Potrivit lui Thu Nguyen, analist al think tank-ului Jacques Delors, vom asista mâine la o dezbatere "destul de ciudată, având în vedere că Parlamentul European nu are puterea de a anula o preşedinţie viitoare a Consiliului".

Cu toate acestea, deputaţii europeni condamnă "eforturile intenţionate şi sistematice" ale guvernului ungar de a submina valorile fundamentale ale UE, precum şi campaniile sale de comunicare antieuropeană şi exprimă "profunda îngrijorare" cu privire la "deteriorarea statului de drept şi a situaţiei drepturilor fundamentale în Ungaria" începând din septembrie anul trecut. Ei critică şi invocarea "repetată şi abuzivă" a "stării de pericol", utilizarea incorectă a protecţiei denunţătorilor pentru a submina drepturile LGBTQ+ şi libertatea de exprimare, restricţionarea statutului profesorilor şi încălcarea drepturilor sociale şi de muncă ale acestora, precum şi practicile discriminatorii în diferite domenii.

Susţinătorii rezoluţiei "condamnă campaniile de comunicare anti-UE ale guvernului ungar, care fac parte din strategia guvernului de a distrage atenţia de la nerespectarea valorilor consacrate la articolul 2 din TUE şi de la corupţia sa sistemică; consideră că astfel de campanii dăunează şi mai mult încrederii dintre UE şi Ungaria şi necesită un răspuns adecvat din partea Comisiei".

Ei mai arată că autorităţile maghiare trebuie să garanteze şanse egale de acces la finanţare UE pentru persoanele fizice, companii şi autorităţile locale şi regionale şi trebuie să asigure o supraveghere judiciară independentă, precum şi mecanisme imparţiale şi eficiente de depunere a plângerilor de către companii. Deputaţii europeni care au iniţiat rezoluţia respectivă sunt extrem de îngrijoraţi că pilonii statului de drept, în special interzicerea exercitării arbitrare a puterilor executive, sunt supuşi unor presiuni severe în Ungaria şi subliniază că acest lucru a condus la un mediu de discriminare şi teamă care contrazice pilonii pieţei unice şi pune în pericol grav interesele comerciale legitime ale companiilor din ţara respectivă.

Mai mult, proiectul de rezoluţie critică intimidarea antreprenorilor de către regimul politic de la Budapesta prin descinderile poliţiei în birourilor companiilor cu scopul de a aduce sub controlul guvernului condus de Viktor Orban sectoarele strategice ale industriei maghiare, neglijând total dispoziţiile europene în materie de concurenţă.

Potrivit documentului citat, mediul de afaceri din Ungaria se află sub un asediu permanent din partea guvernului Orban, care apelează la "practici discriminatorii împotriva companiilor din anumite sectoare, la practici comerciale motivate politic care oferă un avantaj nedrept concurenţilor şi la proceduri de achiziţii publice netransparente şi manipulate". Iniíatorii rezoluţiei susţin că utilizarea fondurilor europene de către guvernul de la Budapesta este făcută în scopul îmbogăţirii aliaţilor politici, în contradicţie cu normele europene privind concurenţa şi achiziţiile publice. Ei arată că acest lucru se întâmplă cu companiile din telecomunicaţii, comerţul cu amănuntul, construcţii, transporturi, mass-media, publicitate, bănci şi asigurări şi acuză concentrarea tot mai mare a afacerilor în mâinile oligarhilor care au legături guvernul condus de Viktor Orban.

În documentul citat se mai menţionează că anul trecut, premierul Orban a dat 95 de decrete prin care a modificat bugetul de stat al Ungariei, ocolind astfel complet procedura bugetară normală şi făcând imposibil rolul Parlamentului de la Budapesta privind controlul democratic asupra planificării, implementării şi controlului cheltuielilor bugetare.

Proiectul de rezoluţie mai reproşează Consiliului UE, instituţia în care sunt reprezentate guvernele, eşecul acestuia de a înregistra "progrese semnificative" în procedura prevăzută la articolul 7, articol ce permite sancţionarea unui stat membru pentru încălcarea drepturilor şi valorilor UE şi care poate duce până la pierderea dreptului de vot în Consiliu. Eurodeputaţii au activat pentru prima dată această procedură în 2018, dar fără consecinţe până în prezent, motiv pentru care îndeamnă Consiliul să abordeze recomandările lor.

"Orice întârziere nouă a unei astfel de acţiuni ar echivala cu o încălcare a principiului statului de drept de către Consiliu însuşi, cu consecinţe durabile şi potenţial dăunătoare", se arată în documentul citat, care aminteşte importanţa rolului preşedinţiei Consiliului în promovarea legislaţiei europene, garantarea continuităţii agendei şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

Proiectul moţiunii care se află pe ordinea de zi a şedinţei de mâine a Parlamentului European a fost criticat dur de factorii decizionali de la Budapesta.

"Justificarea este aceeaşi acuzaţie veche şi obosită că Ungaria încalcă principiile de bază ale UE şi, prin urmare, nu poate ocupa preşedinţia. Dar ştim motivul real: nu le place poziţia favorabilă a Ungariei faţă de pace şi vor să ne ducă în conflict. Ungaria este un membru deplin al UE. A ocupat deja preşedinţia rotaţiei a Consiliului European şi o va face din nou în 2024", a declarat, potrivit presei maghiare, Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar.

"Nu vom permite ca Ungaria să îi fie luată o oportunitate ca aceasta", a adăugat Judit Varga, ministrul Justiţiei.

Proiectul de rezoluţie va fi dezbătut şi votat de deputaţii europeni într-un context fierbinte, dacă ţinem cont că luni Manfred Weber, preşedintele PPE, a declarat, conform agenţiei DPA, care citează un interviu acordat de politicianul respectiv presei germane, că trebuie să i se pună capăt procesului de aderare a Turciei la UE, în urma realegerii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.