PE a adoptat un set de norme privind reglementarea inteligenţei artificiale

Parlamentul European a adoptat marţi propuneri privind modului prin care UE poate să reglementeze inteligenţa artificială (IA) pentru a stimula inovarea, standardele etice şi încrederea în tehnologie, notează un comunicat de presă al PE.

Aceste recomandări pregătesc calea pentru ca Uniunea să poată deveni lider mondial în dezvoltarea IA. Propunerea legislativă a Comisiei este aşteptată la începutul anului viitor.

Cadrul etic pentru IA

În raportul din proprie iniţiativă depus de Iban García del Blanco (S&D, Spania), i se solicită Comisiei Europene să prezinte un nou cadru juridic în domeniu. În acesta ar urma să fie stabilite principiile etice şi obligaţiile legale ce trebuie respectate în dezvoltarea, introducerea şi folosirea inteligenţei artificiale, a roboticii şi a tehnologiilor conexe în Uniune, inclusiv când este vorba de software, algoritmi şi date.

Raportul a fost adoptat cu 559 voturi pentru, 44 împotrivă şi 88 abţineri.

Legislaţia viitoare ar trebui să ia în considerare mai multe principii directoare, printre care: AI centrată pe factorul uman şi realizată de oameni; siguranţă, transparenţă şi responsabilitate; garanţii împotriva prejudecăţilor şi a discriminării; dreptul la compensaţii; responsabilitatea socială şi de mediu şi respectarea vieţii private şi a protecţiei datelor.

Tehnologiile bazate pe IA cu grad ridicat de risc, precum opţiunile de învăţare autonomă, ar trebui să fie dezvoltate în aşa fel încât să permită supravegherea umană în orice moment. Dacă se foloseşte o funcţionalitate care ar avea ca rezultat încălcarea gravă a principiilor etice şi ar putea reprezenta un pericol, ar trebui să fie dezactivate opţiunile de învăţare autonomă şi restabilit controlul uman.

Răspunderea pentru daunele cauzate de IA

În raportul din proprie iniţiativă depus de Axel Voss (PPE, Germania) se cere un cadru de responsabilitate civilă orientat către viitor, astfel încât cei care utilizează inteligenţă artificială cu grad ridicat de risc să fie strict răspunzători în caz de daune. Printr-un cadru juridic clar ar fi stimulată inovarea, companiile ar avea certitudine juridică, cetăţenii ar fi protejaţi şi încrederea lor în tehnologiile bazate pe IA ar fi întărită prin descurajarea activităţilor care ar putea fi periculoase.

Normele ar trebui să se aplice activităţilor fizice şi virtuale bazate pe IA şi ar trebui să vizeze protecţia vieţii, a sănătăţii, a integrităţii fizice, a bunurilor, precum şi acoperirea prejudiciilor imateriale semnificative în cazul în există "pierderi economice verificabile". Chiar dacă nu există multe tehnologii bazate pe IA cu risc ridicat, eurodeputaţii consideră că operatorii ar trebui să aibă o asigurare similară asigurării auto.

Raportul din proprie iniţiativă a fost adoptat cu 626 voturi pentru, 25 împotrivă şi 40 abţineri.

Drepturile de proprietate intelectuală

Raportul depus de Stephane Sejourne (Renew Europe, Franţa) clarifică faptul că rolul de lider mondial al Uniunii în domeniul inteligenţei artificiale impune crearea unui sistem eficace pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi garanţii ca normele Uniunii în materie de brevete să protejeze dezvoltatorii inovatori: Raportul subliniază, însă, că aceste obiective nu trebuie să lezeze interesele creatorilor umani sau principiile etice ale Uniunii Europene.

Eurodeputaţii consideră că trebuie să facem diferenţa între activitatea creativă care utilizează IA şi cea generată de IA. Ei subliniază faptul că IA nu ar trebui să aibă personalitate juridică şi că, prin urmare, drepturile de proprietate intelectuală ar trebui să fie acordate numai oamenilor. Textul abordează şi drepturile de autor, colectarea de date, secretele comerciale, folosirea algoritmilor şi falsurile ultrarealiste.

Raportul a fost adoptat cu 612 voturi pentru, 66 împotrivă şi 12 abţineri.