PE MĂSURĂ CE ECONOMIA ÎNCETINEŞTE China reduce rezervele băncilor şi eliberează 126 miliarde dolari pentru împrumuturi

Banca centrală a Chinei a anunţat reducerea rezervelor deţinute de bănci pentru a treia oară în acest an, eliberând 900 miliarde de yuani (126,35 miliarde de dolari) pentru a frâna încetinirea economiei.

Potrivit Reuters, analiştii se aşteptau ca statul chinez să anunţe mai multe măsuri de relaxare a politicilor imediat ce a doua cea mai mare economie a lumii va fi sub o presiune în creştere de la escaladarea tarifelor americane şi de la cererea internă lentă.

Banca Poporului din China (PBOC) a transmis că va reduce rata rezervelor (RRR) cu 50 de puncte de bază (bps) pentru toate băncile şi cu peste 100 de bps suplimentare pentru băncile comerciale din oraşele calificate. RRR pentru băncile mari va fi redusă cu 13%.

Banca Poporului din China a redus acum ratele de şapte ori de la începutul anului 2018. Dimensiunea celei mai recente mutări a fost la maximul aşteptărilor pieţei, iar suma fondurilor eliberate va fi cea mai mare de până acum din ciclul actual de relaxare.

Reducerea pe bază largă, respectiv eliberarea a 800 miliarde de yuani în piaţă, va fi efectuată din 16 septembrie. Reducerea suplimentară vizată înseamnă eliberarea a 100 de miliarde de yuani, în două faze, începând cu 15 octombrie, respectiv 15 noiembrie, conform sursei citate.

"Această mişcare arată că factorii de decizie sunt tot mai îngrijoraţi, dar este departe de a fi suficient pentru a stabiliza economia", a declarat Larry Hu, economist-şef al Grupului Macquarie din Hong Kong.

Domnia sa a adăugat: "Constrângerea cheie este că totul încetineşte - corporaţiile nu sunt dispuse să investeas­că din cauza războiului comercial, a încetinirii globale şi a unei creşteri slabe în sectorul infrastructurii".

Cea mai recentă mişcare de stimulare a creditării bancare a urmat unei şedinţe a cabinetului din 4 septembrie în care s-a angajat să pună în aplicare atât reduceri ample, cât şi direcţionate în RRR "în timp util".

PBOC a spus că va menţine o politică monetară prudentă şi va evita inundaţiile de stimulli, în timp ce va creşte ajustări anticiclice şi va menţine lichiditatea rezonabilă şi abundentă.

Analiştii spun că, probabil, creşterea economică a Chinei a decelerat şi mai mult în acest trimestru, cu 6,2% în aprilie-iunie, ajungând aproape de cel mai jos nivel din ultimii 30 de ani.

De la 1 septembrie, Washingtonul a impus noi tarife şi ameninţă că va lua mai multe măsuri începând cu 1 octombrie şi 15 decembrie. Unii economişti şi-au redus recent estimările de creştere a economiei Chinei pentru anul viitor la sub 6%, ceea ce ar atinge obiectivul de dezvoltare pe termen lung al Beijingului.

De asemenea, se aşteaptă ca banca centrală să reducă una sau mai multe dintre ratele-dobândă ale politicii sale la jumătatea lunii septembrie - pentru prima dată în patru ani - în încercarea de a reduce costurile de finanţare ale companiilor.

În pofida multitudinii de măsuri de sprijin şi de relaxare a politicilor începând cu anul trecut, economia Chinei încă se chinuie să revină pe poziţii ferme.

Datele din luna iulie au arătat că economia chineză s-a oprit din creştere mult mai mult decât se aştepta, întrucât războiul comercial cu Statele Unite s-a înăsprit, iar sondajele din august au indicat o slăbiciune continuă.

Înainte de ultima reducere a ratei, banca centrală a scos 3,63 miliarde de yuani în piaţă prin reduceri de rezerve de la începutul anului 2018, conform calculelor Reuters bazate pe datele PBOC şi estimările analiştilor.

Injecţiile puternice ale PBOC au contribuit la reducerea costurilor de împrumut ale companiilor, care au scăzut la începutul anului trecut. Analiştii au avertizat însă că unele companii şi-ar putea doar refinanţa datoriile existente la rate mai bune, mai degrabă decât să facă noi împrumuturi pentru investiţii noi.

Analiştii spun că problema nu este lipsa de credit - PBOC a injectat cantităţi generoase de lichiditate - ci slăbirea încrederii afacerilor şi a consumatorilor pe măsură ce războiul comercial continuă. Aceasta a afectat domeniile de la producţie şi investiţii până la vânzările cu amănuntul.

În cea mai recentă escaladare a dis­putei comerciale prelungite, Statele Unite au început să impună tarife de 15% pe o varietate de mărfuri chineze începând cu 1 septembrie - inclusiv încălţăminte, ceasuri inteligente şi televizoare cu ecran plat -, iar China a început să impună noi taxe asupra mărfurilor din SUA.

Următoarele discuţii comerciale la nivel înalt sunt prevăzute pentru începutul lunii octombrie, dar o pace durabilă pare mai evazivă ca niciodată.

Guvernul a spus în nenumărate rânduri că nu va recurge la stimul "inundaţii", aşa cum a făcut-o în declinurile economice anterioare, care au lăsat un munte de datorii şi au stârnit temeri în bulele de pe piaţa imobiliară.

În schimb, Beijingul s-a bazat mai mult pe stimulii fiscali, cum ar fi creşterea cheltuielilor în infrastructură şi reducerea impozitelor, deşi impulsul a fost mai uşor decât se aştepta până acum.

Cabinetul a declarat în cursul săptămânii trecute că statul chinez va permite guvernelor locale să emită obligaţiuni cu scop special mai devreme decât în anul viitor, pentru a ajuta la o creştere constantă şi a specificat pentru prima dată că aproximativ 20% din toate obligaţiunile cu scop special emise de fiecare provincie ar putea fi utilizate ca un capital de proiecte.

Multe administraţii locale se confruntă cu eforturi fiscale din ce în ce mai mari, deoarece reducerea impozitelor şi încetinirea economică tot mai accentuată reduc veniturile, împiedicând capacitatea lor de a implementa proiecte de infrastructură.

Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică a estimat că stimulentul fiscal al Chinei a fost echivalent cu 4,25% din produsul intern brut (PIB) în 2019, faţă de 2,94% anul trecut.