PENTRU CA ÎMPRUMUTAŢII ÎN CHF SĂ-ŞI ACHITE RATELE  Preşedinţia sfătuieşte debitorii să solicite scutirea de taxe

Disperarea celor mai mulţi dintre clienţii împrumutaţi în franci elveţieni (CHF) a ajuns la apogeu.

Atât împreună, cât şi pe cont propriu, oamenii se luptă să iasă din mocirla în care se află şi în care par să se adâncească în fiecare zi.

Renunţând de mult la speranţa că pot ajunge la un rezultat în cadrul unor negocieri cu băncile, dezamăgiţi de Banca Naţională a României şi de parlamentari, au început să trimită scrisori deschise şi emailuri lui Klaus Iohannis şi Preşedinţiei, în care cer ajutorul.

După mai multe solicitări trimise la cabinetul preşedintelui pentru obţinerea unei audienţe, unul dintre debitori a reuşit, într-un final, să aibă o întâlnire, însă nu cu şeful statului, ci cu unul dintre angajaţii Compartimentului Probleme Cetăţeneşti al Administraţiei Prezidenţiale.

În ciuda faptului că respectiva doamnă consilier prezidenţial - care lucrează într-o direcţie al cărei nume sugerează mai mult decât orice că angajaţii din acest serviciu ar trebui să acţioneze pentru rezolvarea problemelor cetăţenilor - părea binevoitoare şi amabilă (după cum ne-a descris-o debitorul), aceasta i-a dat clientului câteva sfaturi şi i-a adresat câteva întrebări uluitoare.

Întrebând-o pe femeia împrumutată în CHF dacă părinţii nu o pot ajuta şi mirându-se de faptul că este însărcinată în condiţiile în care are şi credit, angajatul Administraţiei Prezidenţiale a sfătuit-o să ceară autorităţilor să o scutească de taxe ca să-şi poată achita ratele la bancă.

Guvernul a aprobat, la 1 iulie anul trecut, Ordonanţa de urgenţă denumită "Electorata", care prevede o schemă de restructurare a creditelor, cu acordarea unei deduceri fiscale pentru debitorii cu venituri mai mici de 2.200 de lei pe lună. Consumatorii pot solicita aplicarea acestui program până la finalul anului în curs, perioada în care va fi acordată deducerea fiind cuprinsă între 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017.

"Electorata" s-a dovedit a fi, însă, un fiasco, potrivit surselor noastre parlamentare, care ne-au spus că nimeni nu a solicitat aplicarea acesteia, fiind un program care, de fapt, nu-i ajută cu nimic pe împrumutaţii cu probleme.

Potrivit Ordonanţei 46/2014 (aşa-numita "Electorata"), durata iniţială a creditului va fi prelungită cu doi ani - echivalentul perioadei pentru care se acordă o reducere a ratelor -, iar maximul sumei ce poate fi dedusă este de 900 lei/lună.

Ordonanţa prevede ca "sumele reprezentând diminuările ratelor lunare de plată (...), inclusiv costul suportat de debitor pentru amânarea la plată a acestora, să fie distribuite pe o durată egală cu cea pentru care a fost acordată diminuarea obligaţiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă".

Clientul care a mers la preşedinţie şi care a primit sfatul să ceară scutirea de taxe ne-a spus că nu se încadrează în condiţiile pe care le presupune acest program, menţionând: "Consilierul nu a făcut referire la Ordonanţa 46, efectiv mi-a spus să fac un memoriu cu două puncte şi să cer scutirea de taxe. Oricum, nu mă încadrez în condiţiile impuse de «Electorată», din punct de vedere al veniturilor, mai ales că nu am un venit fix, ci lucrez pe contracte de colaborare".

Dispusă să renunţe la locuinţă în contul datoriei, ca să scape de grija băncii şi să poată avea grijă de cei doi copii pe care îi are şi de al treilea care se va naşte peste şase luni (menţionăm că sarcina a fost confundată de medici cu o tumoră), doamna împrumutată la Bancpost, vădit obosită de situaţia în care se află, dar cu o speranţă de invidiat în voce că ceva bun încă se mai poate întâmpla, ne-a povestit: "Pentru copiii mei şi pentru familie am considerat că este foarte important să merg până la capăt. Cred că este momentul să ne trezim şi să luptăm atât cât putem. Este de necrezut că într-o ţară în care natalitatea este tot mai scăzută, iar rata de îmbătrânire creşte, un consilier prezidenţial mă întreabă cu uimire: «Păi sunteţi însărcinată a treia oară?» Fără să vreau să mă justific în faţa cuiva, doresc doar să menţionez că şi această sarcină este vina medicilor, care au tratat-o până de curând ca pe o tumoră, fiind o sarcină atipică, ce presupune un tratament special.

Am ajuns la acea doamnă de la Preşedinţie după ce, în mai multe scrisori mi-am spus povestea domnului preşedinte, pe care consider că, după ce l-am ales, trebuie să-l susţinem ca să ne poată ajuta.

Sunt unul dintre votanţii care păstrează programul preşedinţilor în casă şi am încredere în viitor, însă când am ajuns să stau de vorbă cu respectiva doamnă, angajat prezidenţial, mi-am dat seama că întâlnirea a fost una total neprofesionistă - nu a fost faţă în faţă, doar noi două, ci cu alte două doamne care aşteptau să se termine discuţia, nu a fost într-un cadru profesionist, cu un dosar în faţă, nici măcar nu citise scrisorile pe care le trimisesem instituţiei prezidenţiale.

M-a durut când mi-a spus: «Haideţi doamnă, că niciun preşedinte nu s-a întâlnit aici cu cetăţenii!». Am simţit că este o luptă pe care nu o poate duce nimeni.

În loc să găsim împreună o soluţie sau să facă o promisiune, m-a întrebat dacă nu mă pot ajuta părinţi...

Voi merge şi la BNR dacă mă vor primi, pentru că şi acolo am trimis solicitare pentru audienţă".

În prima sa cerere înaintată şefului statului, femeia i-a transmis domnului Iohannis: "Pe 16 noiembrie 2014 ne-am aflat la o răscruce de drumuri. Am ales să mergem cu dumneavoastră şi, cu rudele şi prietenii din străinătate, v-am susţinut, sperând pentru România! În luna noiembrie, noi, familia Codreanu, ne vom afla la răscruce de drumuri. Dăm casa băncii, deşi am plătit 45.000 de franci până acum (n.r. valoarea împrumutului a fost de 71.000 de CHF). Nu ne dorim să părăsim această casă în care ne-am început căsătoria, am conceput cei trei copii, am organizat în fiecare an seara de «Colinde în bordeiaş», alături de prietenii noştri!

Vrem doar să recâştigăm demnitatea. Vrem să fim printre românii care spun: «România normală, România lucrului bine făcut există»".

Menţionăm că, după prima solicitare, Preşedinţia i-a răspuns doamnei Codreanu că petiţia sa a fost trimisă Camerei Deputaţilor, către Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci, pentru analiză.

Debitorul a solicitat băncii sale, respectiv Bancpost, încheierea contractului de credit.

După întâlnirea pe care a avut-o, zilele trecute, cu angajatul Administraţiei Prezidenţiale, debitorul a revenit cu o scrisoare către Klaus Iohannis.

Printre altele, femeia a precizat: "Ca familie, vom şti că aţi citit aceste rânduri când vom vedea urgentându-se măcar legea cu darea în plată a casei pentru stingerea datoriei, în forma care să ne permită să rupem relaţia cu Bancpost, fără să aibă copiii de suferit şi fără să ni se oprească din salarii. Să ne asumăm pierderea, dar să uităm trecutul şi să privim spre viitor! (...) Sunt unul dintre românii care, în 2008, au fost înşelaţi de Bancpost cu un credit în CHF. Am luat 71.000 euro pentru un apartament care acum valorează cam 40.000 euro. Singura monedă la care «mă încadram» era CHF-ul, aşadar am achiziţionat aceşti euro cu 115.000 franci. Rata lunară: 1.200 lei.

După ce am plătit până acum 45.000 franci, mai am 106.000 CHF în sold. Deci, în jur de 96.000 de euro!

În acest moment, rata lunară este de 535,14 franci. Probabil va creşte la 600, având în vedere că nu mai sunt client «bun-platnic», având o intârziere de 28 zile.

Am fost unul dintre clienţii Bancpost bun-platnici. Nicio restanţă până în ianuarie 2015, când rata de 600 franci sărea peste 2.700 lei! (...)

Să nu credeţi că ne era bine în anii 2010-2014 şi stăteam pasivi. Au fost ani în care, verbal, apoi chiar în scris, am solicitat băncii să împărţim povara, să facem conversie (fără să aducem alte garanţii - cum ne condiţionau), să ne micşoreze dobânda. Am fost de două ori câte cel puţin şapte luni în concediu de creştere a copilului, cu venit micşorat sensibil, dar nu i-a interesat.

În 2014, colaborarea cu firma pentru care prestam servicii tocmai se încheia pentru că «am avut tupeul să fac al doilea copil». Aceasta este o altă realitate pe care am înfruntat-o personal, ca român. (...)

Din ianuarie 2015, Bancpost a făcut doi paşi mici, în care am sperat. Din păcate, pe unul şi l-a retras. Adică şi-a retras reducerea oferită pentru că ne-am chinuit să fim cu ratele la zi. (...) Am solicitat să vină să ia casa, pentru că nu mai putem continua colaborarea în felul acesta. (...) Vă doresc să nu treceţi niciodată prin ce am trecut eu vineri. Mergeam la Preşedinţie - Probleme Cetăţeneşti, în audienţă, aşa cum mi s-a recomandat, după ce am solicitat reprezentarea celui mai înalt for în problema care tergiversează în România şi de care familia mea se loveşte grosolan în fiecare lună, fără să fie protejată de nimeni: efectele creditării în CHF. Mergeam plină de speranţă!

Am înţeles că dumneavoastră, Domnule Preşedinte, nu vă puteţi vedea cu toţi românii. Am înţeles că nu vă puteţi vedea cu reprezentanţii a 24.000 oameni, cât numără Grupul Clienţilor cu Credinte în CHF. Am înţeles că memoriul adresat în numele GCCC a fost trimis spre soluţionare şi vă mulţumim.

Am înţeles şi respect încrederea pe care dumneavoastră şi mulţi alţi şefi de cabinet o oferiţi consilierilor care vă reprezintă.

Dar nu înţeleg de ce consilierul dumneavoastră nu avea dosarul meu în faţă, de ce am primit, la final, acest îndemn-sfat: «Aduceţi la cunoştinţă faptul că nu veţi mai putea plăti dările la stat pentru că aveţi de plătit un credit, ca să nu rămâneţi în stradă». Este o perspectivă delicată ca în 2015 un român înşelat de bancheri să fie îndemnat de un reprezentant direct al Preşedinţiei să solicite scutirea de taxe pentru a-şi putea achita ratele. Poate fi o soluţie. Dar, totodată, în lipsă de reacţie şi de explicaţii, se poate interpreta ca încurajare a muncii «la negru». Atenţie!"

Această femeie nu este nici pe departe singurul român aflat la ananghie care a votat, cu un an în urmă, pentru o "Românie a lucrului bine făcut".