Industria electronică şi electrotehnică solicită înfiinţarea unei bănci cu capital românesc care să finanţeze activităţile performante de cercetare aplicată, inovare şi producţie.
În prezent, acest sector se confruntă cu dificultăţi majore în accesarea de credite, după cum ne-a spus profesorul universitar Gheorghe Ion Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Profesionale Patronatul Român din Industria de Mecanică Fină, Optică şi Mecatronică.
Domnia sa ne-a precizat: "Sunt greutăţi mari, băncile nu ne ajută cu nimic. În cadrul Institutului Naţional pe care-l conduc suntem nevoiţi să punem noi bani, care ne autofinanţăm, pentru continuarea proiectelor derulate din fonduri europene. Suntem blocaţi de instituţiile guvernamentale, care nu ne rambursează banii pentru aceste proiecte. Deşi ar trebui să primim banii pentru cererile de rambursare în maxim 45 de zile, am avut întârzieri şi de 300 de zile, pe POSDRU. Întrucât, în aceste condiţii, nu ne putem desfăşura proiectele, am încercat să obţinem finanţare de la bănci. Am mers la BCR, la Banca Transilvania, dar toate instituţiile bancare ne-au cerut contractele încheiate pentru obţinerea de bani europeni, iar noi nu le putem da, pentru că există o clauză potrivit căreia acestea nu pot fi concesionate. Am încercat să garantăm cu bunurile noastre, dar nu sunt de acord băncile. De aceea, o bancă dedicată finanţării proiectelor aplicate din cercetare ar fi o gură de aer pentru noi. Suntem într-o situaţie disperată".
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) este de părere, însă, că orice altă bancă ar funcţiona tot după regulile actuale de finanţare.
"Pentru a pune pe picioare o nouă bancă am avea nevoie de cel puţin un an. Şi cu ce bani ar fi constituită aceasta, cu bani de stat?", se întreabă domnia sa.
Faptul că unii beneficiari nu au reuşit să aducă în totalitate cofinanţarea la care s-au angajat în cadrul proiectelor din bani europeni reprezintă una dintre cele mai mari dificultăţi constatate la acest gen de proiecte, potrivit Mirelei Şerban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate.
Domnia sa apreciază că finanţarea europeană intră într-o perioadă dificilă, întrucât în vara şi în toamna acestui an se închid numeroase proiecte care au fost implementate sub umbrela programelor operaţionale 2007- 2013.
Mirela Şerban a declarat: "Cea mai mare problemă constatată de R&M Audit Contabilitate a fost că o serie de beneficiari nu au reuşit să aducă în totalitate cofinanţarea la care s-au angajat; în plus, în cazul acelor proiecte care au beneficiat de prefinanţare de 35%, dacă aceasta nu a putut fi dedusă prin cererile de rambursare întrucât nu s-au îndeplinit diferite criterii, acum beneficiarii trebuie să restituie prefinanţarea încasată, ceea ce creează probleme clare de cash-flow. De asemenea, în cazul POSDRU, este foarte important ca la finalul proiectului să fie realizaţi indicatorii cu privire la atingerea grupului ţintă în ponderea prevăzută în bugetul proiectului (...), respectiv obţinerea în totalitate a indicatorilor tehnici, indicatori care influenţează în mod semnficativ gradul de realizare şi implementare a proiectului şi care pot diminua corespunzător finanţarea acordată iniţial. Neîndeplinerea acestor indicatori poate aduce beneficiarului penalizări semnificative cu impact asupra sumelor solicitate la rambursare, sume care pot fi diminuate pe motivul nerealizării indicatorilor şi/sau a grupului ţintă. În cazul în care gradul de realizare a indicatorilor şi a grupului ţintă este mai mic de 100%, ajustarea se aplică asupra valorii eligibile a proiectului, iar în cazul beneficiarilor care au întocmit şi acte adiţionale pentru restituirea TVA, se aplică un coeficient de ajustare inclusiv la valoarea TVA".
Urmărirea calendarului de activităţi din punct de vedere al contractelor încheiate este critică, de asemenea, întrucât cheltuielile trebuie să fie proporţionale până la momentul închiderii perioadei de implementare, iar aici se regăsesc în special chiriile, utilităţile, comunicaţiile etc.
• Industria electronică: "Romania este printre puţinele ţări din UE în care se plăteşte în avans TVA la import"
În cadrul consultărilor avute cu reprezentanţii Ministerului Economiei, în vederea elaborării Documentului de Politică Industrială (Strategia de Reindustrializare a României), specialiştii din industria electronică şi electrotehnică au mai solicitat scutirea de impozitul pe profitul reinvestit în cazul investiţiilor în tehnologie şi utilaje.
În acelaşi timp, elaborarea unor strategii regionale şi naţionale referitoare la inovare şi înfiinţarea, în cadrul Ministerului Economiei, a unei entităţi specializate pentru elaborarea, promovarea şi monitorizarea de programe CDI (cercetare-dezvoltare-inovare) dedicate dezvoltării industriei sunt văzute ca priorităţi de industriaşii din electronică şi electrotehnică.
Aceştia au propus simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene şi derularea unei campanii de informare în privinţa necesităţii cumpărării produselor româneşti.
Asigurarea finanţării activităţilor de cercetare-dezvoltare şi de inovare prin fonduri de la bugetul de stat în cuantum de 2% din PIB până în anul 2016 şi alocarea pe bază de programe naţionale cu derulare continuă reprezintă o altă solicitare făcută la întâlnirea de la Ministerul Economiei.
De asemenea, impozitarea graduală a IMM nou înfiinţate pe o perioadă de trei ani: 0% în primul an, 50% în al doilea an şi 100% începând din cel de al treilea an, precum şi scutirea la plată a impozitului pentru dividende, pe o perioadă de 3-5 ani, în cazul societăţilor comerciale ce reinvestesc profitul în tehnologii, echipamente şi cercetare - inovare, constituie necesităţi în domeniu.
Specialiştii din sectorul electronicii şi electrotehnicii opinează că ţara noastră ar trebui să se alinieze la practica majorităţii ţărilor europene privind plata TVA la import, în special pentru materiile prime/subansamble destinate productiei.
"România este printre puţinele ţări (dacă nu singura) din UE în care se plăteşte în avans TVA la import", arată sursele citate.
Alte necesităţi în domeniu ar fi eliminarea concurenţei neloiale a politicilor de preţ susţinute prin evaziune fiscală şi/sau neplata taxelor şi impozitelor; menţinerea unei constante/previzibilităţi a politicilor fiscale; reducerea numărului de taxe, în mod deosebit a celor parafiscale.
Printre altele, industriaşii de profil mai solicită adoptarea unui proiect de lege privind deductibilitatea cheltuielilor aferente cercetării-dezvoltării-inovării de la 20% la 50%, pentru proiectele care generează rezultate transferabile imediat în industrie, înfiinţarea unui fond de risc pentru activităţile CDI, susţinut din fonduri publice, private şi comunitare atrase în acest scop; creşterea nivelului de pregătire, care este în general scăzut; precum şi eliminarea sau transparenţa ajutoarelor de stat asigurate către investitorii străini şi/sau acordarea unor ajutoare similar companiilor cu capital românesc.
Sectoarele electronic şi electrotehnic reprezintă două ramuri industriale cu potenţial care trebuie stimulate în demersul ţării noastre de a dezvolta industriile de vârf, sunt de părere reprezentanţii domeniului, care susţin că o atenţie deosebită trebuie acordată şi complexităţii produselor realizate, astfel încât valoarea adaugată şi indicatorii privind productivitatea muncii să se îmbunătăţească.
1. de ce nu aveti curajul sa emiteti obligatiuni
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 09.08.2013, 21:48)
pentru ca sistemul bancar din Romania datorita pozitiei privilegiate pe care o are nu reuseste sa aiba o concurenta adevarata in piata de capital si atunci isi permite sa faca propuneri indecente de genul de concesionare a contractelor. Daca ati fi studiat situatiile financiare ale unei renumite banci comerciale romanesti ati fi observat ca in anul 2008 a avut un Return on Equity de 53,4 % pentru ca peste numai 3 ani in 2011 sa-si planga de mila si sa faca o amortizare extraordinara la firma care face bilantul consolidat de cate sute de milioane de euroni. Daca ar finanta dezvoltarea proiectelor din cercetare atunci ce ar mai face anumite firme din acelasi domeniu in unele tari unde snitelul poate fi apelat cu numele unei capitale europene. Vreti cumva sa creasca somajul in aceasta tara ? Pe de alta parte declaratia dvs. potrivit careia nu vor sa va dea credite ar umple de indignare cel putin o personalitate de marca a parlamentului european si ar face sa exclame ca nu este posibil un asemenea tratament neconcurential. Un sfat umil pe care imi permit sa vi-l dau este sa faceti raportarea financiara in sistemul IFRS iar apoi sa dati o fuga la Frankfurt unde sa listati pe bursa niste obligatiuni si NU actiuni, pentru ca mai apoi sa puteti profita de inteligenta dvs. cotand la Bursa doar 24,99% din actiuni. Va urez succes si intotdeauna sa aveti incredere ca ziarul Bursa este platforma ideala pentru ca Romania sa nu exceleze doar la productia agricola , ci sa putem scapa de sintagma emergenta in ceea ce priveste piata de capital prin investitii in industrie...