PENTRU PRIMA DATĂ ÎN ULTIMELE ŞASE LUNI BNR nu a mai cumpărat titluri de stat din piaţa secundară, în septembrie

Banca Naţională a României (BNR) nu a mai cumpărat titluri de stat în lei din piaţa secundară, în luna septembrie, arată raportul statistic publicat ieri de către banca centrală. Aceasta este prima lună din ultimele şase în care Banca Naţională nu mai tipăreşte lei prin achiziţia de titluri de stat din piaţa secundară, după ce în perioada aprilie-august stocul titlurilor de stat în monedă naţională cumpărate de BNR ajunseseră la 5,28 miliarde de lei.

Ritmul achiziţiilor se temperaseră deja în ultimele luni, de la achiziţii în valoare de 1,88 miliarde de lei în luna aprilie şi 1,61 miliarde de lei în mai - lunile cu deficitele cele mai mari de lichiditate - la 748,5 milioane de lei în iulie şi 504,3 milioane de lei în august. BNR a dispus achiziţiile la vârful tensiunilor financiare Covid-19, în data de 20 martie, după ce piaţa titlurilor de stat îngheţaseră şi rata de dobândă la 10 ani explodaseră la peste 6% cu o zi înainte.

Totodată, banca naţională şi-a redus volumul operaţiunilor repo, prin care injectează lichiditate în sistemul bancar. BNR a avut în septembrie o medie zilnică a operaţiunilor repo (stoc sume injectate) de 839,5 milioane de lei în luna septembrie. În aprilie, stocul sumelor injectate a urcat la 13,62 miliarde de lei, BNR ajutând indirect în aceste luni scurse de atunci la finanţarea deficitului bugetar record din acest an, a firmelor şi a populaţiei.

Lipsa BNR de la cumpărare şi reducerea operaţiunilor repo indică o îmbunătăţire a lichidităţii şi vine după o lipsă similară în primele două săptămâni din august. Mare parte din achiziţiile din august au venit în ultimele 10 zile din luna respectivă şi în condiţiile în care rata de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani ale României (în lei) a urcat în 21 august la 4,1%, cel mai ridicat nivel după ameliorarea tensiunilor financiare provocate de criza Covid. Creşterea pe rata dobânzii la 10 ani a venit atunci pe fondul incertitudinilor privind acum-eşuata moţiune de cenzură depusă de PSD. Lipsa de la cumpărare vine şi în contextul reducerii dobânzilor la nivelurile pre-pandemie.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, ne-a precizat ieri că vestea este una pozitivă care indică faptul că economia îşi revine şi că nu mai are nevoie de injecţii foarte mari de lichiditate.

"De ce a intrat (în piaţă) banca naţională, prin aceste operaţiuni? Din datele pe care le avea era nevoie să injecteze bani în economie, dată fiind criza. Deci asta aş vedea-o ca pe o veste bună, asta înseamnă că, din datele BNR, economia îşi revine şi că nu mai are nevoie de atâta lichiditate. E un lucru pozitiv că nu a mai trebuit să intervină în piaţă", a spus Codirlaşu.

El a adăugat că BNR încă are spaţiu de manevră, pe mai multe instrumente monetare, în cazul în care criza medicală se înrăutăţeşte şi mai este nevoie de stimulente de politică monetară.

"Părerea mea este că BNR încă are spaţiu de manevră. Şi pe partea de rezerve minime obligatorii, şi pe rata de dobândă, dar şi pe relaxarea cantitativă. Faptul că acuma nu le foloseşte şi totuşi vedem cum economia îşi revine este un lucru pozitiv. Asta înseamnă că totuşi mai avem rezerve, în caz că se agravează criza medicală, să folosească atunci aceste instrumente. Este bine că economia merge fără a fi nevoie de ele", ne-a spus vicepreşedintele CFA România.

Codirlaşu a mai completat că BNR este într-o situaţie bună de a gestiona criza.

"Are instrumente şi este bine că încă nu le foloseşte şi economia merge", a conchis Adrian Codirlaşu.

De notat de asemenea că analiştii BCR se aşteaptă ca eventuali paşi suplimentari de relaxare a politicii monetare - reduceri ale cotelor de constituire a rezervelor minime obligatorii şi schimbări asimetrice ale dobânzilor la facilităţile permanente oferite băncilor comerciale de către BNR - ar putea veni din partea BNR abia în 2021, corelaţi cu orientarea politicii fiscale. Aceştia punctează că în această săptămână ar putea avea loc o şedinţă de politică monetară a BNR, care este neclar dacă se va ţine deoarece calendarul iniţial a fost suspendat. Dacă se va ţine în această săptămână, şedinţa nu va aduce decât o păstrare a dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% şi o reafirmare a angajamentului de a furniza lichiditate sectorului bancar, consideră analiştii BCR.

Pentru a sprijini suplimentar economia şi emisiunile de datorie publică ale Ministerului de Finanţe, BNR a decis la şedinţa de politică monetară din 5 august să reducă pentru a treia oară în acest an rata dobânzii-cheie, de la 1,75% de la 1,50%, şi să continue achiziţia de titluri de stat de pe piaţa secundară, în acelaşi timp continuând să injecteze lichiditate prin operaţiunile repo.

BNR a semnalat de mai multe ori că intenţia sa este să asigure funcţionalitatea finanţelor publice fără să inunde piaţa cu lichiditate, asta probabil în contextul în care un program de achiziţii mai mare ar pune presiune pe cursul euro/leu - ţinut relativ stabil de BNR până în prezent prin intervenţiile sale - şi implicit ar ridica şi inflaţia.

Stabilitatea cursului este relevantă şi pentru ca bugetul să nu fie debalansat şi mai mult de finanţarea externă substanţială a deficitului bugetar - aproximativ jumătate din datoria guvernamentală a României, care se ridică la peste 430 de miliarde de lei, este denominată în valută străină.

BNR intenţionează practic atât să controleze cursul de schimb cât şi să ţină sub control dobânzile. De menţionat în acest caz că teoria economică numită "Impossible Trinity" (câteodată numită şi trilemma) spune că statele nu pot urmări în acelaşi timp 3 deziderate: controlul cursului, controlul dobânzilor (politică monetară independentă) şi libertatea capitalului, fiind defapt posibile doar 2 din aceste 3 deziderate. În caz că se urmăresc toate trei, ceea ce pare să facă BNR, acest lucru poate avea urmări nefaste prin epuizarea rezervelor valutare după cum s-a văzut în crizele din Mexic (1994-1995), Asia (1997-1998) şi Argentina (2001-2002).