PENTRU ŞEDINŢA BNR DE ASTĂZI Piaţa anticipează majorarea dobânzii de politică monetară la 4%

 • Valentin Tătaru, economist-şef ING Bank România: "Riscurile de recesiune care se profilează în zona euro dau o mână de ajutor perspectivei asupra inflaţiei"

Banca Naţională a României (BNR) este aşteptată, astăzi, să majoreze cu 100 de puncte de bază rata dobânzii de politică monetară, la 4,00%, după majorările de 50 de puncte de bază din aprilie şi februarie şi cele de câte 25 de puncte de bază din octombrie, decembrie şi ianuarie care au marcat începutul ciclului de majorare a dobânzilor.

O majorare de 100 de puncte de bază ar fi în mod normal o majorare supradimensionată, dar băncile centrale din regiune au plusat în ultima săptămână cu majorări de câte 75 de puncte de bază (dobânzi la peste 5%), iar BNR nu prea are cum să rămână în urmă în condiţiile în care mai are şedinţă de politică monetară tocmai în data de 6 iulie, adică peste două luni, în timp ce alte bănci din Europa Centrală şi de Est au şedinţe în acest interval unde vor aplica noi majorări pentru costul capitalului.

Totodată, BNR va publica şi un nou raport trimestrial asupra inflaţiei care va contura cel mai probabil o perspectivă din nou negativă asupra evoluţiei inflaţiei în următoarea perioadă. Raportul anterior, din luna februarie, vorbea despre un vârf al ratei anuale a inflaţiei de 11%, estimare ce pare ieşită însă din actualitate mai ales în contextul evoluţiei preţurilor la alimente. În luna martie, inflaţia a trecut de 10% - record al ultimilor 18 ani - şi este estimată de analiştii financiar-bancari să depăşească 12%. În lipsa măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor din sfera energiei inflaţia la consumatori ar fi fost deja cu multe procente peste 12%.

Amintim că, în februarie, BNR a renunţat la menţiunea din precedentele comunicate în care se arăta că deciziile de politică monetară "se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini". Chiar şi cu o dobândă de 4,00% România ar rămâne ţara cu cea mai mică dobândă-cheie din regiune - real negativă deci în continuare stimulativă pentru dinamica economică.

Băncile centrale din regiunea noastră au continuat în ultimele luni cu deciziile agresive de majorare a dobânzilor: banca Cehiei a majorat rata-cheie cu 75 de puncte de bază la 5,75%, iar banca Poloniei a majorat tot cu 75 de puncte de bază la 5,25%. Totodată, Federal Reserve (Fed), cea mai importantă bancă centrală din lume, a majorat dobânzile cu 50 de puncte de bază săptămâna trecută (aşteptarea actuală fiind pentru încă 2 majorări de câte 50 de puncte de bază la următoarele 2 şedinţe Fed), iar BCE a semnalat la rândul său că va majora în iulie dobânzile pentru prima dată în ultimii 11 ani, în ciuda perspectivei de recesiune.

Analişti din piaţă prognozează astfel o dobândă-cheie de 4,00% în urma şedinţei BNR, iar la finalul anului există o probabilitate ridicată ca banca centrală să ducă rata de politică monetară la nivelul de 5,5%.

• Ciprian Dascălu, economist-şef BCR: "Raportul asupra inflaţiei va revizui în sus estimările pentru inflaţia core şi headline (IPC)"

"Ne aşteptăm ca BNR să majoreze dobânda de politică cheie cu 100 pb la 4,00% la şedinţa Consiliului din 10 mai. Rata facilităţii de credit, care ar trebui să rămână instrumentul de politică operaţional relevant în cadrul unei politici stricte de gestionare a lichidităţii, ar trebui să atingă 5,00%. Vedem rata terminală la 5,50% pentru rata cheie şi 6,50% pentru facilitatea de credit până la sfârşitul acestui an", spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

Potrivit acestuia, mişcările recente din Polonia şi Cehia sunt de aşteptat să-i împingă pe membrii Consiliului BNR către o majorare mai mare a dobânzilor în condiţiile în care BNR este deja în urmă în raport cu ţările vecine.

"Mai mult decât atât, după 10 mai, următoarea şedinţă BNR este programată pentru 6 iulie, în timp ce alte bănci centrale din regiune au şedinţe unde sunt aşteptate să majoreze şi mai mult dobânzile", mai arată Dascălu.

Acesta adaugă că cel mai recent raport asupra inflaţiei de la BNR ar trebui să ducă uşor în sus estimarea pentru inflaţia preţurilor de consum şi mult în sus estimarea pentru inflaţia de bază, evoluţie ce se va materializa cel mai probabil având în vedere dinamica ascendentă a preţurilor bunurilor alimentare.

"Vedem inflaţia (IPC) la 11,5% la finalul anului după un vârf de 12,0% în iunie cu o inflaţie Core în convergenţă spre inflaţia headline (IPC) până la sfârşitul anului. Este probabil ca inflaţia să rămână ridicată şi să vedem atât inflaţia Core cât şi inflaţia headline (CPI) în jur de 7% până la finalul lui 2023 şi în scădere, intrând marginal în ţinta BNR, spre finalul lui 2024", spune Dascălu.

Ciprian Dascălu mai evidenţiază panta abruptă a curbei randamentelor la titlurile de stat în lei (rata dobânzii pe 10 ani a crescut ieri, la ora 13:00, la 7,8%, maxim al ultimilor 14 ani, în timp ce rata pe 2 ani este la 7,06% - yield-urile cresc când investitorii vând titluri de stat) care indică faptul că BNR rămâne semnificativ în urma băncilor centrale din regiune.

"Prin urmare, pentru a răspunde acestor îngrijorări, BNR ar trebui să vină cu un mix de majorări de dobândă mai mari, să permită yield-uri mai mari la titlurile de stat (adică să nu mai intervină în piaţă cu achiziţii de titluri - n.r.) şi un leu mai slab, astfel încât să fie restaurată atractivitatea titlurilor suverane în lei (pentru care a existat cerere foarte slabă în ultima perioadă la licitaţiile organizate de Ministerul de Finanţe - n.r.)", mai afirmă economistul, care adaugă că datele economice şi cele ce privesc încrederea din economie au surprins pozitiv şi indică o expansiune trimestrială a PIB în primul trimestru.

• Valentin Tătaru, economist-şef ING Bank România: "Riscurile pentru creşterea PIB sunt înclinate în jos"

Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România, estimează la rândul său o inflaţie medie în 2022 de 10,7% şi o rată anuală (IPC) de 9,9% la finalul acestui an.

"Pentru 2023, ne menţinem prognoza sub consensul pieţei pentru o inflaţie medie de 6,1% în condiţiile în care contextul extern ar putea deveni mai util având în vedere riscurile de recesiune care se profilează în zona euro", arată Tătaru, care adaugă că ING Bank a revizuit în jos estimarea de creştere a PIB pentru România la 2,3%, în februarie, după izbucnirea războiului din Ucraina.

Potrivit acestuia, datele disponibile pentru primul trimestru indică o cvasi-stagnare în ritm trimestrial a economiei (PIB). "PIB-ul din primul trimestru va fi publicat pe 17 mai şi ne aşteptăm la o expansiune trimestrială de 0,2%. În general, riscurile pentru creşterea PIB sunt înclinate în jos", mai afirmă Valentin Tătaru, care anticipează de asemenea un curs valutar stabil la 4,95 lei/euro.