"Performanţa" guvernului Ciucă: niciun euro tras din PNRR

Deşi implementarea ţintelor şi jaloanelor trecute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a părut, la prima vedere, o misiune dificilă pentru coaliţie de guvernare PSD-PNL-UDMR, Cabinetul Ciucă s-a descurcat în atingerea primelor borne, dar din păcate a întârziat nespus de mult realizarea unui sistem prin care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să poată urmări cu sumt cheltuiţi banii respectivi.

Mai precis, vina aparţine în exclusivitate fostului ministru Dan Vîlceanu, care, de la începutul anului şi până la demisia din funcţie, în martie 2022, nu a avut printre priorităţi realizarea acestui sistem informatic, cum nu a avut printre priorităţi nici implementarea fostei măsuri 3 - granturi pentru investiţii stabilită prin OUG 130/2020 şi nici măcar demararea măsurii 4.1.1 (fosta măsură 3), despre care oficialul nu ştia, nici măcar la prezentarea demisiei, dacă va fi implementată sau nu.

Abia în luna aprilie, noul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene a sesizat problemele privind primirea sumelor din PNRR şi a introdus în şedinţele de guvern mai multe proiecte de ordonanţe şi hotărâri care să permită ministerului de resort să solicite Comisiei Europene rambursarea sumelor cheltuite pe investiţiile făcute conform PNRR. În această perioadă, au fost lansate mai multe apeluri de proiecte, atât în domeniul energiei, cât şi pe Fondul Local, Valul Renovării fiind unul dintre pilonii din PNRR cei mai accesaţi de autorităţile locale care au depus la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţie, în perioada 1 aprilie 2022 - 30 mai 2022, 1437 de cereri de finanţare pentru proiecte de eficientizare energetică a imobilelor publice şi rezidenţiale.

Din păcate, de la începutul anului şi până acum autorităţile de la Bucureşti nu au cheltuit niciun euro din cei 3,9 miliarde euro primiţi ca avans din componentele de grant şi de împrumut ale PNRR şi nici nu au reuşit să primească acceptul Comisiei Europene pentru prima cerere de plată trimisă Bruxelles-ului, în valoare de 2,6 miliarde euro.

"Comisia evaluează în prezent prima cerere de plată a României de 2,6 miliarde de euro, pe care a primit-o la 31 mai 2022. Deşi, în general, Comisia furnizează o evaluare preliminară a cererii de plată în termen de două luni de la primirea acesteia, pentru a acorda timp suficient pentru finalizarea corectă a acestei evaluări, autorităţile române au decis, împreună cu Comisia, să prelungească perioada de evaluare pentru această cerere până la 16 septembrie 2022. Această practică nu este neobişnuită. (...) Plata poate avea loc după adoptarea deciziei de către Comisie, în mod normal în câteva zile. În cazul în care Comisia evaluează că nu toate etapele şi obiectivele asociate unei rate sunt îndeplinite în mod satisfăcător, poate efectua o plată parţială; restul plăţii ratei (fie împrumut sau grant) va fi suspendată. Statul membru în cauză are apoi la dispoziţie şase luni pentru a lua măsurile necesare pentru îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor şi obiectivelor rămase. Dacă acest lucru nu va fi realizat în termen de şase luni, Comisia poate reduce valoarea totală a contribuţiei financiare şi statul membru poate continua cu punerea în aplicare a restului planului", se arată într-un document emis de Comisia Europeană şi prezentat de G4Media.

Practic, instituţia de la Bruxelles anunţă că partea română s-a dus acolo cu temele nefăcute în totalitate şi, ca să fie sigură că nu îi va fi respinsă cererea de plată, a solicitat o amânare a deciziei Comisiei până la mijlocul lunii septembrie. Dacă decizia va fi favorabilă, atunci va mai trece încă o lună până când Ecofin va aproba plata celor 2,6 miliarde euro. Fonduri pe care le vom primi abia în luna octombrie, când ar fi trebuit să trimitem la Bruxelles a doua cerere de plată - pentru jaloanele şi ţintele ce trebuiau atinse până la 30 iunie 2022 -, conform anunţului ministrului Ioan Boloş de la sfârşitul lunii mai.

Amânarea aprobării primei plăţi va avea efect şi cu privire la trimiterea solicitării pentru plata a doua, solicitare ce, conform regulamentului european poate fi trimisă, după trecerea altor şase luni.

Referitor la situaţia de mai sus, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat într-un comunicat de presă că ţara noastră nu se află în situaţia de a "pierde" echivalentul primei cereri de plată din PNRR şi că toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente au fost în întregime comunicate şi verificate de serviciile Comisiei Europene.

"La solicitarea Comisiei termenul pentru emiterea avizului pozitiv preliminar s-a prelungit pentru completarea sistemului informatic al PNRR cu informaţii necesare identificării beneficiarilor finali ai plăţilor. România şi-a luat angajamentul ca platforma informatică să fie ajustată cu funcţia suplimentară solicitată până la data de 31 iulie 2022. Pe data de 1 august 2022 va avea loc testarea funcţiei suplimentare solicitate de Comisia Europeană, iar cererea intră în procedură de de plată", se arată în comunicatul MIPE.

Însă comunicatul de presă emis de MIPE conţine o inadvertenţă faţă de cel emis de Comisia Europeană. În timp ce oficialii instituţiei de la Bruxelles susţin că amânarea a fost decisă în urma solicitării autorităţilor române, MIPE afirmă că amânarea a fost solicitată de Comisie. Conform regulamentului pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, Comisia nu poate solicita amânarea cererii de plată, ci o poate doar aproba sau respinge.

Acest fapt a fost observat şi de fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, cel sub conducerea căruia a fost definitivat PNRR-ul, document ce a fost aprobat de Comisia Europeană şi de Ecofin, care a spus că răspunsul instituţiei de la Bruxelles reprezintă un semnal de alarmă pentru autorităţile de la Bucureşti.

"E un semnal care ar trebui să dea frisoane premierului Ciucă, ministrului Câciu şi şefilor PSD şi UDMR - i-am enumerat pe cei care ar trebui să se gândească pe unde scot cămaşa dacă seacă sursa de bani PNRR şi care sunt minţiţi în mod constant de Marcel Boloş. Boloş a reacţionat imediat, ascuns după anonimatul paginii MIPE, zicând că nu e nici o problemă, că se va întâmpla în septembrie. Vreau să înţelegem cu toţii - şi public, şi presă şi ceilalţi din guvern - despre ce este vorba. Pentru că e grav ca semn de cum merg lucrurile, nu e aşa o amânare banală. (...) Comisia are grijă să nu zică nimic, dar absolut nimic pe fond: dar care e problema? De ce nu aprobaţi acum cererea de plată? (...) De ce s-a prelungit? "Completarea sistemului informatic al PNRR cu informaţii necesare identificării beneficiarilor finali ai plăţilor". Aici e cheia: Guvernul nu a făcut posibil în sistemul informatic să poată fi urmăriţi banii din PNRR. Deci s-au făcut toate jaloanele pentru prima tranşă? Evident nu, (...). Sunt două jaloane pe sistemul de management. Unul dintre ele (sau amândouă) sunt buşite. (...) Nu ştim cum arată sistemul IT şi dacă se pot urmări beneficiarii finali pentru că nu am ajuns acolo cu contractele de finanţare. Nu e informaţie publică. MIPE şi STS l-au făcut şi l-au arătat Comisiei, Comisia pare că are o problemă cu el cel puţin pentru că nu se pot urmări beneficiarii de fonduri. (...) Probabil vor drege busuiocul şi vor trece de hop în septembrie", a scris Cristian Ghinea, la finalul săptămânii trecute pe pagina oficială de Facebook.

Că este vorba sau nu despre sistemul informatic de urmărire a plăţilor efectuate din fondurile alocate prin PNRR, ne vom lămuri la jumătatea lunii septembrie. Cert este că până atunci, guvernul Ciucă va înregistra performanţa unei rate zero de absorbţie din sumele alocate ţării noastre prin PNRR, în condiţiile în care anumite proiecte au fost aprobate şi autorităţile locale au demarat achiziţiile pentru efectuarea lucrărilor.