Perspectivele înrăutăţirii economiei au depreciat acţiunile băncilor, în acest an

După un an cu aprecieri consistente ale preţurilor, într-un context de revenire economică din pandemia Covid-19, cotaţiile acţiunilor băncilor de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-au confruntat cu scăderi până acum în 2022. Titlurile Banca Transilvania (TLV), cele mai lichide acţiuni ale pieţei noastre, au de la începutul anului un recul de circa 10%, în timp ce pentru BRD-Groupe Societe Generale (BRD) declinul este de 22%, scădere ce include totuşi şi două corecţii ex-dividend pentru alocări cu randamente ridicate. Spre deosebire, deprecierea indicelui BET în 2022 este de numai 3,6%.

Brokerii şi analiştii spun că dinamica este legată de anticipaţiile privind evoluţia economiei - care s-au înrăutăţit odată cu declanşarea războiului din Ucraina - şi de contextul general ce a favorizat în special sectorul energetic. Dar, unii văd perspective bune pentru titlurile din domeniul bancar cel puţin pe termen scurt, bineînţeles în condiţiile în care scenariul recesiunii economice nu se materializează în Europa şi în ţara noastră.

• Adrian Codirlaşu, CFA România: "Bursele anticipează, iar când riscul de recesiune creşte, sectoarele ciclice tind să scadă, şi invers"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, subliniază că sectorul bancar este ciclic, ceea ce înseamă că evoluţia sa este în funcţie de cea a economiei.

"Practic, un PIB mai mare înseamnă mai mulţi bani care se rulează prin sectorul financiar - există o corelaţie strânsă cu PIB-ul nominal. Or, bursele anticipează, iar când riscul de recesiune creşte, sectoarele ciclice tind să scadă, şi invers", ne-a spus analistul CFA, ca explicaţie pentru declinul acţiunilor instituţiilor de credit din acest an.

Şi echipa de analiză de la TradeVille pune accentul pe corelaţia dintre preţul titlurilor bancare şi mersul economiei, şi subliniază că anticipările BNR privind o stagnare economică în trimestrele al doilea şi al treilea ale acestui an arată că pentru pentru instituţiile de credit există şanse mai reduse să performeze la fel de bine ca în ultimele trimestre.

Echipa de la TradeVille ne-a transmis: "Declinul cotaţiilor acţiunilor bancare este strâns corelat cu anticipările privind evoluţia economică şi de capacitatea acestora de a se dezvolta în aceste perioade. Ştim că în primul trimestru din acest an, România a avut o creştere economică de 6,4% faţă de perioada similară a anului trecut. Însă, de atunci, agravarea consecinţelor economice ale conflictului din Ucraina, dar şi majorarea considerabilă a preţurilor energiei şi materiilor prime au condus la înregistrarea unei rate anuale a inflaţiei de 15,05%, în iunie 2022, un maxim al ultimilor 18 ani, afectând puterea de cumpărare a consumatorilor şi erodand încrederea în evoluţia economică".

Analştii au adăugat: "Şi mai important, înăsprirea polticii monetare de către BNR, ca răspuns la inflaţia neobişnuită, a transmis un semnal puternic în ceea ce priveşte viitorul economiei româneşti. Faptul că BNR a majorat treptat rata de politică monetară, de la 1,75%, la începutul anului, până la 5,5%, săptămâna trecută, implică o creştere a costurilor oportune în economie, fapt care pune presiune pe randamentele investiţiilor şi atrage scumpirea creditelor. Instituţiile de credit sunt un catalizator pentru dezvoltarea economică, iar faptul că inclusiv BNR anticipează o stagnare economică pentru trimestrele al doilea şi al treilea ale acestui an, denotă că pentru instituţiile de credit există şanse mai reduse să aibă o performanţă la fel de bună cu cea din ultimele trimestre".

• Dragoş Mesaroş: "Cel puţin pe termen scurt mă aştept ca acţiunile băncilor să aibă o evoluţie mai bună decât cele ale sectorului energetic"

Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul societăţii de brokeraj Goldring, este de părere că în acest an s-a petrecut o rotaţie a sectoarelor, investitorii concentrându-se puternic pe domeniul energetic.

"Din punctul meu de vedere, cam din luna februarie a avut loc o rotaţie a sectoarelor. Ar putea fi mai multe motive, de exemplu faptul că Banca Transilvania şi BRD au multe titluri de stat pe care le-au cumpărat când dobânzile erau mai mici, şi s-ar putea ca la reevaluare să le considere pierdere (n.r. există o relaţie inversă între variaţia dobânzilor şi valoarea de piaţă a titlurilor). De asemenea, odată cu creşterea dobânzilor exista posibilitatea să încetinească creditarea, ceea ce deocamdată nu s-a întâmplat. Pe de altă parte, ţinând cont de preţurile energiei electrice, ale gazului, investitorii se aşteptau la rezultate mai bune pentru companiile energetice", ne-a spus Dragoş Mesaroş.

Pe de altă parte, brokerul de la Goldring este de părere că în prezent asistăm la o revenire a sectorului bancar şi se aşteaptă ca cel puţin pe termen scurt acţiunile instituţiilor de credit să aibă o evoluţie mai bună decât cele ale companiilor energetice.

"Cred că în momentul de faţă are loc o nouă rotaţie a sectoarelor. Domeniul energetic a avut creşteri mari în ultimul timp, iar investitorii, fondurile, încep să se uite şi către companiile care au avut scăderi destul de importante anul acesta. Vedem şi pe grafice o revenire a preţului acţiunilor - la BRD de exemplu nu mai văd vânzătorii care apăreau frecvent cu ordine mari la final de şedinţă. Personal, cel puţin pe termen scurt mă aştept ca acţiunile băncilor să aibă o evoluţie mai bună decât cele ale sectorului energetic", a afirmat Dragoş Mesaroş.

• TradeVille: "Sprijinul acordat agenţilor economici, prin programe de tipul IMM Invest Plus şi altele similare, ajută companiile să obţină o finanţare mai ieftină"

În opinia echipei de analiză de la TradeVille, creşterea recentă a indicelui ROBOR i-ar putea face pe debitori să treacă către IRCC, fapt care are un efect negativ asupra veniturilor nete din dobânzi ale băncilor, pe termen scurt.

"Perspectiva asupra economiei este crucială pentru evoluţiile sectorului bancar. Creşterea recentă a ROBOR la 3 luni şi 6 luni peste pragul de 8% ar putea determina debitorii să solicite conversia către IRCC, fapt care are un efect negativ asupra veniturilor nete din dobânzi ale băncilor, pe termen scurt. De altfel, acest efect a fost descris de către reprezentanţii BRD la teleconferinţă cu analiştii şi investitorii de pe 4 august. Un aspect care trebuie precizat este sprijinul acordat de către stat sectorului bancar: moratoriul adoptat la finalul lunii iunie, care permite unor debitori să amâne plata ratelor la credite cu până la nouă luni, serveşte drept o măsură preventivă pentru intrarea în incapacitate de plată şi facilitează restructurarea datoriilor. Mai mult, sprijinul acordat agenţilor economici, prin programe de tipul IMM Invest Plus şi altele similare, ajută companiile să obţină o finanţare mai ieftină", ne-au transmis cei de la TradeVille.

• Adrian Codirlaşu: "În scenariul de bază nu va fi recesiune în Uniunea Europeană; dacă acesta se materializează este posibil ca sectorul bancar să-şi revină"

Şi Adrian Codirlaşu spune că evoluţia acţiunilor bancare depinde de dinamica economiei, iar în scenariul de bază nu va fi recesiune în Uniunea Europeană. "Am văzut şi în ultimele date că evoluţia economică a fost peste anticipaţii. Iar dacă acest scenariu se materializează este posibil chiar ca sectorul bancar să-şi revină", afirmă analistul CFA.

Conform CNBC, PIB-ul zonei euro în trimestrul al doilea a fost de 0,7%, mai mare decât cel din primul trimestru al anului, de 0,5%, şi peste estimările de 0,2%.

"Nici pentru România nu văd recesiune pe termen mediu. Probabil că inflaţia va începe să mai coboare în trimestrul al patrulea şi apoi mai puternic anul viitor. Iar creşterea economică probabil va încetini, dar nu cred că vom avea recesiune", a conchis Adrian Codirlaşu.

Conform Institutului Naţional de Statistică, PUB-ul României a avut o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, în timp ce faţă de trimestrul al patrulea al anului trecut a urcat cu 5,2%.

Dintre băncile româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti, doar BRD s-a prezentat până acum în faţa investitorilor cu rezultatele pentru primul semestru al anului, respectiv o creştere a venitului net bancar cu 7,5%, dar o mică scădere a profitului în condiţiile constiturii de provizioane. Banca Tranilvania îşi va prezenta rezultatele obţinute în prima jumătate a anului în data de 26 august, iar Patria Bank pe 31 august.