Peste zece companii, interesate de privatizarea Poştei Române

Mai mult de zece companii s-au arătat interesate, prin scrisori neangajante, de privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), a declarat, ieri, Dan Nica, ministrul pentru Societatea Informaţională.

"Sunt mulţi investitori, peste zece, care şi-au exprimat interesul faţă de privatizarea Poştei, care au solicitat informaţii suplimentare în legătură cu acest proces. Nu pot să divulg numele investitorilor, pentru că s-au încheiat acorduri de confidenţialitate, în condiţiile în care sunt listaţi la bursă", a spus Dan Nica.

Procesul de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni de la Poşta Română este prevăzut să se încheie în luna iunie a acestui an.

Potrivit oficialului, garanţia de participare la procedură, impusă prin caietul de sarcini, va fi de două milioane de euro, pentru ca situaţia de la Oltchim să nu se repete.

"Caietul de sarcini va costa 50.000 de euro, la care se adaugă garanţia de două milioane de euro. Prin aceste măsuri vrem să împiedicăm participarea acelor persoane fizice sau entităţi juridice care au avut un comportament inadecvat în cadrul altor procese de privatizare", a precizat ministrul de resort, întrebat dacă vor fi impuse condiţii care să blocheze accesul lui Dan Diaconescu la privatizarea Poştei Române.

Premierul Victor Ponta a făcut, recent, o declaraţie similară, precizând: "Garanţia este de două milioane, dacă vine cineva şi face circ cum am avut la Oltchim, pierde două milioane de euro".

Omul de televiziune Dan Diaconescu, declarat câştigător al licitaţiei pentru preluarea Oltchim, dar care nu a achitat suma de 45 de milioane de euro la care se angajase, a reiterat, zilele trecute, că intenţionează să participe la privatizarea CFR Marfă, declarându-se interesat şi de Poşta Română.

Acesta a menţionat: "Vrem să participăm (n.r. la privatizarea Poştei), dar înţeleg că au voie să participe doar oficiile poştale din alte state, ca în cazul telefoanelor. Vă daţi seama, am privatizat telefonia, dându-i-o statului grec. Prima pe listă este privatizarea CFR (n.r. CFR Marfă), unde au pus o garanţie de zece milioane de euro în dorinţa ca eu să nu particip. Deci până acolo s-a ajuns - ditamai statul român se teme de un biet ţăran din Caracal. Şi acum vorbesc cu prietenii mei să colectăm zece milioane de euro ca să-i depunem ca garanţie pentru participarea la CFR. Vor face ei astfel încât să dea pe un euro şi Poşta, dar sperăm că până atunci vom veni noi la putere".

Potrivit Strategiei de privatizare, pachetul de 51% din acţiunile companiei de stat va fi vândut printr-o majorare de capital. Iniţial, autorităţile intenţionau să vândă un pachet de 20% din capitalul social al Poştei. Guvernul va selecta inves­titorii eligibili până la jumătatea lunii mai.

Strategia aprobată de Executiv stabileşte faptul că investitorul va fi selectat prin procedura de licitaţie cu ofertă în plic combinată cu metoda licitaţiei cu strigare. În prealabil, vor avea loc negocieri des­făşurate pe bază de oferte preliminare şi neangajante depuse de potenţialii investitori.

În septembrie 2012, ministerul de resort a desemnat câştigătoare oferta depusă de consorţiul KPMG România şi casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii pentru furnizarea de servicii de consultanţă la privatizarea CNPR. Consultantul va asigura serviciile necesare punerii în aplicare a prevederilor Strategiei de privatizare şi finalizarea tranzacţionării acţiunilor nou emise către un investitor strategic.

În prezent, Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dis­pune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.

Conducerea societăţii este rezervată în ceea ce priveşte rezultatele activităţii din acest an. Ion Smeeianu, directorul general al Poştei Române, a declarat, la finalul anului trecut: "În ultimii trei ani, pierderile cumulate ale Poştei Române au depăşit 400 milioane de lei. Afacerile companiei s-au înscris pe un trend negativ, care se va menţine şi în 2013, pentru că Poşta va pierde, la 31 decembrie 2012, dreptul rezervat pentru prestarea de servicii poştale constând în trimiteri de corespondenţă cu greutatea cuprinsă între 0 şi 50 de grame".

Domnia sa a adăugat că, potrivit unei strategii, Poşta Română va intra pe piaţa brokerajului de asigurări şi pe zona serviciilor financiar-bancare.

"Avem o strategie pentru minimizarea reducerii veniturilor, care se bazează pe menţinerea actualilor clienţi şi pe atragerea de noi clienţi. Vrem să îmbunătăţim portofoliul de servicii şi ne vom îndrepta spre zona asigurărilor obligatorii de locuinţe. Poşta va deveni în scurt timp broker de asigurări şi va intermedia, prin capilaritatea reţelei, vânzarea acestor poliţe în zona mic urbană şi rurală", a spus Smeeianu, citat de Mediafax.

El a arătat că Poşta intenţionează să lanseze servicii financiar-bancare în 2013, în parteneriat cu o bancă sau prin intermediul unei bănci proprii, subliniind că societatea cu capital de stat intenţionează să activeze şi în zona serviciilor de telefonie mobilă.

Potrivit reprezentanţilor CNPR, anul trecut, Poşta Română a încheiat contracte de credit pentru o sumă de 100 de milioane de lei, cu Banca Comercială Română, Banca Transilvania, CEC Bank şi Millennium Bank România, în vederea finanţării capitalului de lucru.

În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde lei, în timp ce pierderile s-au adâncit cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.

În acelaşi an, datoriile companiei de stat se cifrau la 556,9 milioa­ne de lei, numărul mediu de salariaţi scăzând cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.

Acţionarii Poştei Române sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75% şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.