Petre Daea a participat la Consiliul Informal al Miniştrilor Agriculturii, care a avut ca temă Asigurarea securităţii alimentare - Rolul agriculturii şi industriei alimentare UE în producţia durabilă globală de hrană.
Petre Daea a declarat, în cadrul consiliului, că provocările actuale (schimbări climatice, război, inflaţie) se suprapun peste cele reprezentate de tranziţia către sisteme alimentare durabile şi necesită eforturi sporite la nivelul UE, dar şi la nivel mondial. De asemenea, Daea a mai spus că eforturile trebuie să vizeze implicarea tuturor actorilor "în toate etapele sistemului alimentar".
"Din cauza creşterii preţurilor la inputuri fermierii noştri sunt tot mai mult în imposibilitatea de a obţine profit. Dacă nu luăm la timp măsuri serioase de susţinere la nivel european, îi putem pierde, iar fără ei nu există hrană. Presiunea produselor din ţări terţe reprezintă o provocare enormă pentru competitivitatea produselor europene şi trebuie ca aceste produse să respecte aceleaşi standarde înalte aplicate de fermierii noştri. În plus, delocalizarea producţiei agricole europene va conduce la schimbări profunde privind mediul cu amprentă deosebită privind despăduririle", a adăugat ministrul Agriculturii.
O altă mare provocare care necesită atenţie o reprezintă, conform spuselor lui Petre Daea, creşterile de preţuri la consumator, cu riscul ca anumite categorii să nu-şi mai poată asigura necesarul de hrană.
Ministrul a adăugat că soluţiile pentru rezolvarea acestei probleme nu sunt uşor de găsit. Daea adaugă că "o abordare raţională ar fi să ţinem seama de diferenţele dintre sectoarele agricole ale statelor membre şi de soluţiile diferite pe care acestea le pot aplica pentru a putea furniza alimente sănătoase la preţuri accesibile".
Întrebat care ar putea fi contribuţia noilor tehnologii şi a noilor tehnici de ameliorare pentru a ajunge la sisteme alimentare mai durabile, Petre Daea a spus că aricultorii europeni fac eforturi pentru a produce durabil indiferent de tipul de agricultură, iar dez-intensificarea trebuie abordată cu prudenţă pentru a nu periclita securitatea alimentară prin măsuri care să ducă la reducerea producţiei şi la creşterea exagerată a preţurilor.
"Noile tehnici genomice pot permite găsirea unor răspunsuri adecvate la provocările schimbărilor climatice globale şi la atingerea obiectivelor Pactului verde european, prin obţinerea de noi soiuri de plante rezistente la deficitul de apă, la boli şi dăunători şi trecerea la un model durabil de agricultură într-un timp mai scurt. Tehnologiile genomice promovate şi materializate în obţinerea de soiuri şi hibrizi cu rezistenţă la boli şi dăunători ne pot scuti de măsuri administrative de reducere a pesticidelor care sunt mai costisitoare, afectând randamentele de producţie cu implicaţii majore în securitatea alimentară", a mai spus Petre Daea.
De asemenea, în opinia sa, cercetarea aplicată şi inovarea sunt cu certitudine în măsură să sprijine tranziţia agriculturii către un model de agricultură mai durabilă, care să permită atenuarea efectelor schimbărilor climatice.
"Trebuie să fim atenţi şi productivi în acest domeniu, reducerea pesticidelor prin interpretări statistice nefiind o soluţie viabilă. Soluţia constă în alternative biologice care să le devanseze pe cele administrative, de aceea, cadrul de reglementare a pesticidelor trebuie să asigure libertatea fermierilor de a alege. Din acest punct de vedere, România se află alături de toţi cei care trebuie să acţioneze în echipaje comune, astfel încât să dam răspuns problemelor cu care ne confruntăm", a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, creşterea gradului de conştientizare a publicului şi a consumatorilor cu privire la produsele obţinute prin noile tehnici de editare a genomului este importantă pentru introducerea pe piaţă a acestora.
"Ar fi oportun ca tehnologiile genomice să fie aprobate cât mai rapid la nivelul UE şi să beneficieze de alocare de fonduri pentru cercetarea în domeniu", a conchis ministrul Agriculturii.