Petrolul românesc, sursă de profit pentru străini

Guvernul României are în plan efectuarea unui studiu de oportunitate pentru interconectarea regională a ţării în scopul aprovizionării cu resurse energetice. Scopul principal este transformarea ţării într-un nod de tranzit energetic în cadrul transportului de ţitei, gaze naturale şi energie electrică la nivel continental. De asemenea, oficialii au în vedere protecţia infrastructurilor energetice critice din bazinul Mării Negre şi al Dunării. Printre strategiile folosite pentru transformarea ţării într-un exportator net de energie către statele vecine, Guvernul mai are în plan şi construcţia unor terminale de gaze lichefiate la Marea Neagră.

În ceea ce priveşte situaţia rezervelor de petrol şi gaze, Liviu Luca, preşedintele FSLI Petrom, ne-a declarat că "România se află în cea mai proastă situaţie din preziviunile făcute acum 10 ani, mulţumită măreţei privatizări (n.r. Petrom) pentru că a fost prost condusă şi nu s-a investit nimic. Banul este în zăcământ, ei nu au avut decât rafinarii şi lanţuri de distribuţie". "Românii au fost în stare să ţină producţia pe 6 milioane de tone până în 2004, înţelepţii de austreci nu sunt în stare. Acum a ajuns la 4,5 milioane de tone, după cum zic ei, iar eu zic că este mai mică", ne-a mai declarat domnul Luca.

Rada Ioan Constantin, conferenţiar universitar la Universitatea din Oradea, este de părere că la ora actuală avem un consum exagerat din petrolul României, chiar dacă aducem din afară. "Rezervele trebuie cercetate, nu cred că s-a descoperit tot petrolul din România. Ar trebui căutate variante alternative de energie, care ar putea să ne scoată dintr-un impas. Consumul de combustibil prelucrat din ţitei a fost în scădere pentru că şi producţia industrială a fost în scădere. Fiecare investeşte pentru a obţine profit, nu face nimeni acte de caritate pentru România. Firmele de comercializare şi de extracţie care vin din afară investesc doar pentru a face profit. Va câştiga cel mai mult cel care produce cel mai ieftin, iar petrolul şi ţiteiul se vând oricum, au piaţa", ne-a mai declarat domnia sa.

În opinia profesorului din Oradea, Dinu Patriciu a reuşit să facă o punte între ţiţeiul din Kazahstan şi produsele prelucrate în România. "Ei au rezerve mult mai mari decât noi şi costuri mult mai mici şi astfel aducem produsul finit obţinut prin rafinare exact unde trebuie, în piaţa europeană", a mai zis Rada Ioan Constantin.

David Martinon, manager expert Petroleum, consideră că România trebuie să depăşească nişte obstacole precum scăderea producţiei şi a rezervelor de petrol, capacităţile de marketing scăzute şi lipsa specialiştilor în domeniu. Domnia sa mai consideră că, folosind actuala tehnologie, se mai pot obţine producţii importante, din acest punct de vedere nemai fiind nimic de făcut. O soluţie trebuie însă căutată pentru refacerea zăcămintelor.

Având în vedere că preţul gazelor naturale urmăreşte îndeaproape cotaţiile bursiere ale preţului petrolului, Gheorghe Buliga, preşedinte fondator al Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze (SIPG), ne-a declarat că, în decurs de un trimestru, aceste efecte vor ajunge şi în România. Din inerţie, însă, politica de preţuri a distribuitorilor de carburanţi nu presupune şi o scădere a preţurilor atunci când barilul de petrol se ieftineşte. Mai mult, pentru respectarea calendarului negociat cu Uniunea Europeană se va face şi alinierea preţurilor la nivelul celor din Uniune.

În ceea ce priveşte aprovizionarea localităţilor izolate cu energie electrică şi căldură, domnul Buliga consideră că instalarea de generatoare independente şi crearea unor reţele separate este o soluţie mai putin costisitoare decât racordarea acestora la sistemul electric naţional.

O variantă alternativă la gazul metan este utilizarea gazului lichefiat, dar al cărui preţ este mai mare, chiar dacă investiţia iniţială este redusă.