Philip Morris mizează pe inovaţie

Reporter: Cum a evoluat activitatea Philip Morris în România, anul trecut?

Steen Hjortholm: În 2014 am înregistrat o îmbunătăţire faţă de anii precedenţi. Am început să introducem produse inovatoare şi să ne ajustăm portofoliul în conformitate cu aşteptările consumatorilor noştri. Una dintre cele mai mari inovaţii a fost lansarea Marlboro Touch, care ne-a ajutat să ne dublăm cota de piaţă pe acest brand, anul trecut.

Anul acesta, pentru gama Marlboro Red am introdus, pe lângă caracteristica de miros redus şi un filtru mai ferm, care poate fi stins dintr-o mişcare. Aşa, noua gamă aduce beneficii suplimentare nu numai consumatorilor, dar şi mediului înconjurător. Dorim să continuăm şi pe viitor cu acest aspect.

Am operat îmbunătăţiri la brandul Chesterfield, pe care l-am up-gradat şi căruia i-am adăugat noi proprietăţi, astfel încât consumatorii să fie mai puţin deranjaţi de scrum, pe măsură ce ţigareta arde.

Tot anul trecut am început să ne îndreptăm atenţia şi către procesele de afaceri. La partea de distribuţie am operat unele schimbări, pentru îmbunătăţirea accesibilităţii produselor noastre în întreaga ţară şi pentru a oferi servicii mai bune de comercializare.

În fabrică, de asemenea, am făcut investiţii semnificative în ultimii ani, iar anul trecut şi anul acesta vom angaja între 100 şi 150 de persoane, în total, completând echipa pe care o aveam până acum.

Reporter: Ce strategie veţi aborda în viitor, în cadrul Philip Morris?

Steen Hjortholm: Ne propunem să continuăm să evoluăm, să investim, să inovăm atât în ceea ce priveşte brandurile noastre, cât şi în ceea ce priveşte structura afacerii. Vom continua să urmăm marile tendinţe din piaţă, dar şi să respectăm ceea ce îşi doresc consumatorii - nevoile pe care acum nu le satisfăceam sau nu le satisfăceam la nivelul la care oamenii şi-ar dori.

Reporter: Ce proporţie din producţia de la noi este comercializată pe alte pieţe şi unde?

Steen Hjortholm: La export ajunge circa 75%-80% din producţie. Italia este cea mai importantă piaţă, dar vorbim de un total de 17 pieţe unde ne vindem produsele, incluzând România.

Reporter: Cum caracterizaţi mediul investiţional din ţara noastră?

Steen Hjortholm: Cred că este un mediu prietenos pentru investiţii. Suntem prezenţi în România de 22 de ani. Sunt 16 ani de când am construit fabrica şi nu regretăm. Am continuat să investim, ceea ce se vede destul de bine în faptul că ne creştem capacitatea de producţie. Anul trecut, aceasta a depăşit 23 miliarde de ţigarete şi în 2015 vom produce mai mult decât atât.

Consider că în România este un mediu de afaceri care funcţionează bine, care s-a maturizat de-a lungul anilor. E susţinut de o forţă de muncă bine educată, în general. Experienţa noastră în această privinţă este pozitivă, am avut mereu acces la oameni bine educaţi, dinamici, creativi şi muncitori. Avem o afacere bună în România, dar care, evident, mai poate fi îmbunătăţită şi suntem hotărâţi să creştem.

Reporter: Ce părere aveţi despre legislaţia din domeniu şi cum vedeţi schimbările care vor avea loc după ce noua Directivă pe tutun va fi transpusă şi la noi, ţinând cont că există iniţiative în Parlament care vizează interzicerea fumatului în spaţiile publice?

Steen Hjortholm: Cred că, în general, cadrul legislativ e adecvat în România. Un aspect important, nu doar pentru România, ci şi pentru alte ţări, este evitarea creării de legislaţie doar de dragul legislaţiei. De multe ori, soluţia unei probleme poate fi găsită chiar în legislaţia existentă - trebuie, însă, urmărit şi modul în care aceasta este aplicată în piaţă.

Referitor la interzicerea fumatului, nu sunt convins că o nouă lege reprezintă soluţia. Cred că un element cheie în rezolvarea acestei probleme este să se aplice riguros legislaţia care există în prezent. Aveţi deja în legea existentă prevederi referitoare la zone unde fumatul este interzis. Realitatea este că acestea nu sunt puse în practică. Cred că aceasta este problema, de fapt, şi nu o nouă legislaţie. Dacă vom avea o nouă lege şi nici aceasta nu va fi pusă în aplicare se va crea o distanţă şi mai mare între ceea ce trebuie făcut conform legii şi ceea ce se aplică, efectiv, în practică. Companii ca a noastră îşi doresc să se respecte legea, dar există alte companii care sunt mai "liberale" şi sunt dispuse să speculeze aceste discrepanţe, acest lucru creând inegalitate în mediul concurenţial.

Referitor la Directiva pe tutun, sunt aspecte care noi considerăm că nu contribuie la asigurarea unei sănătăţi mai bune, dar, per total, atâta vreme cât măsurile se aplică în mod egal pentru toate părţile implicate, suntem încrezători că vom putea concura în continuare şi chiar că vom concura cu succes. Directiva este un cadru legislativ care vine de la Bruxelles şi este foarte important cum va fi transpusă în legislaţia românească.

Având în vedere că mai avem mai puţin de un an până la deadline, ne implicăm activ. Ca în orice afacere, predictibilitatea reprezintă un element cheie. Nu ne putem adapta operaţiunile peste noapte, de aceea este important pentru noi să avem din partea legiuitorului român un calendar, ca să ştim ce prevedere la ce dată intră în vigoare, astfel încât să ne ajustăm afacerea în funcţie de aceste termene.

Reporter: Ce trebuie să facă Philip Morris ca să se alinieze noilor reglementări?

Steen Hjortholm: Una dintre cele mai mari schimbări va fi legată de ambalaje. Vom fi nevoiţi să schimbăm ambalajul pentru întreaga gamă de produse şi branduri - avertismentele legate de sănătate trebuie să fie mai mari, se schimbă şi poziţionarea etc. Nu este vorba că va fi nevoie de investiţii mai mari, ci doar că trebuie să ne adaptăm.

Interzicerea ţigaretelor mentolate, care ocupă o pondere mare în piaţă, este un punct al discuţiilor noastre cu UE.

Reporter: Când veţi lansa pe piaţa noastră produsele alternative la ţigaretele din tutun?

Steen Hjortholm: Înţeleg că alternativele la tutun reprezintă un subiect arzător. Este un domeniu în care, de mulţi ani, am investit sume mari de bani în cercetare. Aspectele negative ale fumatului sunt binecunoscute, dar în ciuda acestui lucru există peste un miliard de oameni în lume care continuă să fumeze şi fac acest lucru având satisfacţia că se bucură de un ritual.

Una dintre marile întrebări este dacă produsele alternative pot oferi acest ritual, dar într-o variantă care să nu conţină sau să reducă foarte mult problemele legate de sănătate. Sperăm ca produsul IQOS, pe care l-am lansat ca proiect pilot în Japonia şi Italia, să fie răspunsul la această întrebare. Este un proiect pilot din care încă învăţăm şi a fost lansat comercial în două pieţe tocmai ca să putem vedea reacţia consumatorilor şi să putem să ne ajustăm abordarea în consecinţă, înainte de o lansare pe scară mai largă.

Nu pot spune exact când va intra acest produs şi în România, depinde de cât de mare este această nevoie printre consumatorii români. De aceea am lansat acest proiect pilot în Nagoya şi Milano, ca să vedem care dintre aspectele produsului nostru este apreciat de clienţi, ce bariere de adopţie presupune şi cum să le depăşim, pentru că o simplă alternativă mai puţin riscantă la ţigaretele tradiţionale nu e o soluţie. Trebuie să propui o alternativă care să respecte ritualul fumatului şi în relaţie cu care consumatorii să aprecieze experienţa, să primească o experienţă similară cu cea a ţigaretei cu tutun combustibil.

Dacă vorbim de IQOS, care funcţionează pe principiul încălzirii electronice a tutunului, sau de ţigaretele electronice fără tutun, există, încă, diferenţe. Una dintre ele este că întâi trebuie să cumperi dispozitivul, să-l iei după tine oriunde te duci, să-l încarci când se descarcă. Sunt anumite schimbări pe care produsele de acest tip le impun consumatorilor şi trebuie să vedem cum le putem gestiona şi cum vor reacţiona consumatorii, dar IQOS este un produs în care ne punem mari speranţe.

Ţigaretele electronice au prezentat interes pe unele pieţe la început, după care acest interes a scăzut, în timp ce pe alte pieţe nu au fost deloc apreciate, pentru că nu vorbim de aceeaşi experienţă. Avem o asemenea platformă lansată în Spania. Este un segment de piaţă unde veti vedea cu siguranţă multă activitate în viitor.

Reporter: Cum comentaţi evoluţia comerţului ilegal cu ţigarete şi ce credeţi că ar trebui făcut pentru contracararea acestuia?

Steen Hjortholm: Cred că cea mai mare problemă în ceea ce priveşte comerţul ilegal de ţigarete nu ţine de micii antreprenori de ocazie, care profită de aceste oportunităţi. Problema cea mare este că, în spatele acestora, există o activitate organizată. Având în vedere că 70%-80% din pachetul de ţigări înseamnă taxe, există o oportunitate uriaşă de profit dacă eviţi să plăteşti aceste taxe. Crima organizată vede în asta o mare oportunitate. Trebuie să admitem că traficul de ţigarete este o activitate organizată şi că se desfăşoară pe scară mare, aşa că avem nevoie de o abordare comprehensivă, începând de la nivel de Guvern, de la agenţiile care aplică legea, care ar trebui să recunoască acest lucru şi să vină cu o abordare adecvată, pentru că nu este vorba despre un funcţionar într-un chioşc mic la vamă, ci despre o strategie, ca o umbrelă, care să gestioneze acest fenomen. În jur de 15%-20% din consumul total de ţigarete din România înseamnă ţigări ilicite, iar dacă facem calculul din punct de vedere al taxelor, este vorba de peste 500 milioane euro pe an - venituri pierdute la bugetul de stat. Atât Philip Morris, cât şi alte companii din industrie, ar fi foarte fericite să colaboreze cu Guvernul pentru combaterea contrabandei, întrucât nu este vorba doar de o problemă pentru guvern în termeni de venituri, ci şi pentru noi, ca industrie şi pentru mediul de afaceri în general. Pe de o parte se pune problema ce fac cei din crima organizată cu aceşti bani, iar pe de altă parte există problema încasărilor la bugetul de stat, pentru că dacă guvernul nu obţine aceşti bani de la industria tutunului, va căuta să-i obţină din alte impozite, la care tot cetăţenii şi companiile legitime contribuie.

Pe scurt, în primul rând ar trebui să se admită că este vorba de o mare problemă şi să existe un efort concentrat şi coordonat, o strategie naţională, pentru combaterea comerţului ilegal.

Reporter: Mulţumesc!