"Piaţa autohtonă de izolaţii termice s-a contractat, anul trecut"

Reporter:: Cum a evoluat piaţa pe care activaţi?

Florin Popescu: Piaţa de vată bazaltică este interconectată cu principalii indicatori macro-economici, dar şi cu evoluţia lucrărilor de construcţii. Dacă ne uităm pe statisticile INS de anul trecut, cea mai accentuată curbă de creştere este aferentă construcţiilor inginereşti şi aici vorbim de o creştere semnificativă a volumului lucrărilor în comparaţie cu doi-trei ani precedenţi. Lucrările de construcţii în clădirile rezidenţiale sunt pe un trend descendent din martie 2023. În sectorul nerezidenţial, lucrurile sunt relativ constante, cu o oarecare accelerare de la începutul anului 2024. Deci, se construieşte sau se renovează mai mult în sectorul public, mai puţin în sectorul rezidenţial.

În plus, în această dinamică intervine un alt factor - finanţarea. Capacitatea autorităţilor de a absorbi banii din fondurile de coeziune şi PNRR. Dacă sunt proiecte mature şi avem finanţare, construcţiile publice merg bine. În sectorul rezidenţial, evoluţia este condiţionată mult de cerere, cererea - de puterea de cumpărare, iar aici discuţia este mai complexă.

Piaţa de izolaţii termice din România a cunoscut o contracţie anul trecut, pe fondul evoluţiilor despre care am vorbit mai sus. Şi aici mă refer la toate tipurile de soluţii de izolaţie - de la polistiren până la vată bazaltică. Dar rămânem optimişti că lucrurile vor intra pe un trend ascendent în acest an.

Reporter:: Care considerati că sunt perspectivele domeniului?

Florin Popescu: Perspectivele domeniului sunt optimiste pentru că, iată, avem o Directivă actualizată privind eficienţa energetică în clădiri, publicată în luna mai în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, directivă care obligă statele membre să construiască şi să renoveze după noi standarde. Directivă care spune clar că putem face paşi remarcabili în atingerea obiectivelor climatice numai prin renovarea clădirilor, prin reducerea drastică a necesarului de economie primară şi finală.

Au fost trasate procente clare privind renovarea clădirilor cu cea mai slabă performanţă energetică din sectorul non-rezidenţial, au fost impuse praguri pentru standarde minime de performanţă energetică în sectorul rezidenţial, s-au stabilit deadline-uri, a fost introdus mandatul solar, adică obligativitatea montării sistemelor cu panouri fotovoltaice, standarde pentru clădiri cu zero emisii de carbon etc. Toate aceste măsuri duc la o creştere a necesarului de izolaţie termică şi, în mod special, de izolaţie incombustibilă în anii următori. Ceea ce este un lucru bun.

Provocările cu care se confruntă această piaţă sunt legate de balanţa dintre importuri versus produse fabricate în România. Pentru că nu există măsuri de protecţie clare a produselor fabricate în România, ne confruntăm cu un aflux major de importuri la preţuri foarte mici, cu o calitate de multe ori neconformă.

Am avut mai multe discuţii cu autorităţile pe acest subiect, cu mesajul explicit: construim şi renovăm în România, cu bani europeni, dar cu materiale din afara spaţiului comunitar, ceea ce înseamnă că folosim bani europeni pentru a creşte şi dezvolta economii non-UE, pentru a crea locuri de muncă şi prosperitate în afara graniţelor blocului comunitar. Având în vedere politicile europene în domeniu, care ţin de greenificarea industriilor, clădirilor, infrastructurii etc., trebuie să ne aşezăm la aceeaşi masă - decidenţi şi operatori economici din acest sector - şi să identificăm soluţii viabile pe termen mediu şi lung.

Reporter:: Cum apreciaţi competiţia din sector?

Florin Popescu: Competiţia cu producătorii din România este una sănătoasă, competiţia cu producătorii non-UE este neloială, aşa cum spuneam. Certificatele de conformitate, marcajul CE, declaraţia de performanţă, declaraţia de mediu, clasificarea EUCEB sunt "active" care trebuie apărate cu mai multă ardoare în interiorul Uniunii Europene. Altminteri, aceste reglementări extrem de riguroase pentru noi, producătorii din spaţiul UE, devin nule pentru producători din afara UE, pentru că aceştia nu au atâtea restricţii şi conformări.

Aici se impun politici publice mult mai îndrăzneţe pentru apărarea produselor fabricate în România şi, în esenţă, pentru apărarea competitivităţii produselor UE.

Reporter:: Care sunt proiectele pe care le desfasurati pe piata din Romania?

Florin Popescu: Produsele noastre au fost solicitate pentru proiecte mari de infrastructură de producţie - NOKIAN Oradea, STIHL România, Sonaka Turda, Karcher Curtea de Argeş, Bosch Blaj. Suntem implicaţi în proiectele pentru extinderea infrastructurii de magazine din reţeauna Kaufland şi Lidl. Ne bucurăm să fim parteneri de încredere atunci când este vorba despre extinderea parcului de logistică pentru Eli Park sau a parcului de birouri pentru AFI Loft.

În egală măsură, vedem impactul pozitiv al finanţărilor prin PNRR şi, în egală măsură, rodul educaţiei pieţei, un proces continuu la ROCKWOOL, care se traduce în cerere a produselor noastre pentru renovarea şcolilor, liceelor, spitalelor, grădiniţelor, hotelurilor. Practic, suntem prezenţi în toată ţara cu astfel de proiecte de renovare: Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Iaşi, Constanţa, Arad, Slatina, Zalău, dar şi în localităţi mai mici.

Un proiect pe care nu l-am prea mediatizat este spitalul pentru copii, construit din banii oamenilor şi companiilor de Fundaţia "Dăruieşte Viaţă", unde am livrat produse pentru faţade.

Un alt proiect de responsabilitate socială în care suntem angajaţi chiar în prezent este construcţia unei noi tabere a MagiCamp în Brăneşti, Dâmboviţa şi renovarea taberei vechi din aceeaşi localitate. Sunt proiecte de suflet, pentru că dincolo de performanţele termice pe care le discută toată lumea, oferim ceva în plus - siguranţă! Şi aici vorbim de securitatea la incendii în clădiri, în plus la celelalte caracteristici ale produselor noastre - îmbunătăţirea calităţii aerului, confort la interior sau durabilitatea produselor.

Reporter:: Care sunt tendinţele în domeniu? Sunt ele aliniate cu legislaţia de profil?

Florin Popescu: Tendinţa în sectorul construcţiilor este să se construiască sustenabil, iar aici intervine Directiva EPBD, actualizată, care spune că din 2028 va trebui să construim la standarde noi - clădiri cu zero emisii de cabon în perioada de operare. Evident că toţi producătorii de materiale de construcţii încearcă să îmbunătăţească performanţa produselor pentru a atinge aceste standarde.

În momentul de faţă, în România se construieşte şi renovează după standardul nZEB - clădiri cu consum de energie aproape zero, dar lucrurile uneori se întâmplă diferit pe şantiere şi aici ar trebui să avem organisme de control mult mai riguroase.

Reporter:: Din ce zone vine cererea cu preponderenta - privat/public, constructie/reamenajare, clienti individuali/dezvoltatori/companii...?

Florin Popescu: Cererea pe piaţă este dinspre construcţiile care asigură infrastructura logistică pentru mari companii şi dinspre sectorul construcţiilor publice, aşa cum spuneam: spitale, şcoli, licee sau grădiniţe.

Există o preocupare legată de construcţiile de patromoniu, iar aici putem pune Castelul Banfy pe primul loc în lista proiectelor unde am livrat produse.

Trebuie să spun că mă bucură rodul muncii noastre cu campaniile de informare atunci când vorbim de consum de energie, calitatea aerului la interior, confort termic, durabilitate sau securitate la incendii. Atât specificatorii proiectelor publice, cât şi arhitecţii pentru proiecte private au înţeles importanţa caracteristicilor bazaltului, a acestui produs natural 100%, şi cum împrumută produsele finite ROCKWOOL din caracteristicile acestuia.

În egală măsură, am extins acoperirea de reţea DYI (n.r. do-it-youself) în Dedeman, Leroy Merlin, Hornbach, iar pe cifre constatăm o creştere a ofertei. Acelaşi lucru îl vedem şi pe numărul de oferte directe în platforma noastră pentru consumatorii finali, care solicită vată ROCKWOOL pentru că este incombustibilă.

În perioada verii aşteptăm o intensificare a acestei tendinţe, odată cu lansarea primului apel cu bani prin Programul RePowerEU pentru eficientizarea locuinţelor individuale, program derulat de Ministerul Fondurilor Europene.

Reporter:: Cu ce cifră de afaceri aţi încheiat anul 2023 şi ce estimaţi pentru anul în curs?

Florin Popescu: Anul 2023 l-am încheiat cu aproape 250 milioane de lei, într-o uşoară scădere faţă de anul precedent, având în vedere evoluţia macro-economică din România, evoluţia pieţei de vată bazaltică şi cererea din piaţă.

Dacă ne raportăm la anul în care am lansat prima linie de producţie la Ariceştii Rahtivani, putem vorbi despre o triplare a cifrei de afaceri.

Ne facem estimările în funcţie de programele publice, de legislaţia în curs, de nivelul stocurilor la distribuitori, de evoluţia lucrărilor pe şantiere. Încercăm să rămânem optimişti şi să păstrăm direcţia clară: trebuie să construim clădiri reziliente, iar acest lucru presupune termoizolaţie eficientă energetic şi incombustibilă.

Reporter:: Ce strategie aţi abordat pentru a depăşi dificultăţile macro-economice pe care le traversam-inflatie mare, dobânzi crescute, crize energetice?

Florin Popescu: În ultimii ani a trebuit să facem faţă unor turbulenţe majore - deficit, eliminarea facilităţilor fiscale penru sectorul construcţiilor, costuri de producţie tot mai crescute din cauza preţurilor ridicate din enegie. Am adoptat o politică bazată pe prudenţă şi agilitate. Am susţinut proiecte mature, investiţii serioase şi sigure şi am temperat o cerere speculativă din partea distribuitorilor.

Până în final este vorba despre sustenabilitatea şi rezistenţa produselor ROCKWOOL alături de un business sustenabil. Pentru că avem un angajamant ferm de dezvoltare în România, trebuie să tratăm lucrurile cu prudenţă ca să rămânem rezilienţi pe termen lung.

Reporter:: În ce mod vă afectează activitatea situaţia geo-politică din zonă?

Florin Popescu: Este un subiect complicat, care a avut un impact negativ direct la izbucnirea conflictului. Astăzi lucrurile s-au mai temperat, lucrările de construcţii din nord-estul ţării şi-au reluat activitatea de odinioară.

Conflictul de la graniţele României a avut un impact la nivelul oamenilor şi companiilor. Asistenţa socială pentru refugiaţi sau asistenţa militară din partea statelor membre se traduce în dislocarea unor economii de la bugetul de stat, iar aceste economii trebuie compensate printr-un aflux de bani la buget sau prin diminuarea investiţiilor. Impactul este în lanţ şi, până în final, este perceput de întreaga societate.

Sperăm la o soluţionare cât mai grabnică a acestui conflict din regiune, pe care mediul de afaceri din România îl percepe nu doar prin filtrul economic. Este tragic ce se întâmplă în estul Europei, iar dincolo de instabilitate economică trebuie să facem faţă unor temeri de ordin uman.

Reporter:: Afirmaţi că lucrările de reabilitare a clădirilor, pentru care sunt alocate fonduri europene, trebuie să respecte şi legislaţia privind protecţia la incendiu. Ce acţiuni/proiecte aveţi în acest sens?

Florin Popescu: Da, aşa este. Dacă ne uităm peste statisticile IGSU, numărul incendiilor în locuinţe este în creştere, cu o medie de circa 7.000 de incendii pe an. Numărul victimelor depăşeşte şi el 1.000 de persoane, iar numărul persoanelor decedate urcă la câteva sute. În fiecare săptămână ne confruntăm cu un incendiu într-un bloc rezidenţial, casă, pensiune, complex comercial etc.

Din declaraţiile autorităţilor, ştim că mai puţin de un sfert din şcolile din România au autorizaţie privind securitatea la incendii, iar atunci când am avut încendii în spitale s-au înregistrat victime şi pierderi de vieţi omeneşti. Pentru că focul este nemilos, indiferent de cauză şi sursă, se propagă în primul rând pe faţade. Dacă avem o faţadă combustibilă, pasul până la o tragedie este unul direct.

Acum avem această şansă să renovăm clădiri publice şi rezidenţiale prin PNRR, RePowerEU, fonduri de coeziune, bani de la bugetul de stat. Din calculele noastre, am avea finanţare de cca. 1 mld. de euro pe an până în 2027. La aceşti bani se adaugă fondurile pentru infrastructura nouă de clădiri în sistemul sanitar şi educaţional. Este fundamental să facem toate aceste lucrări de renovare şi construcţii noi în acord cu noile reglementări prvind securitatea la incendii în clădiri.

Reporter:: Care este situaţia din tara noastră din punct de vedere al protecţiei clădirilor împotriva incendiilor? Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile în acest domeniu?

Florin Popescu: Autorităţile au făcut un lucru foarte bun, prin actualizarea normativelor de securitate la incendii în clădiri şi aducerea lor în prezent, cu introducerea euroclaselor de reacţie la foc, corelarea cu prevederile din EPBD privind mandatul solar şi aplicarea materialelor incombustibile pe fadaţe şi în acoperiş acolo unde se montează panouri fotovoltaice, obligativităţile introduse pentru protecţia şcolilor, spitalelor, hotelurilor sau a blocurilor de apartamente.

Ministerul Dezvoltării a făcut o muncă enormă, iar rolul nostru este să veghem strict la punerea în aplicare a noilor norme, atunci când acestea vor intra în vigoare.

Reporter:: Mulţumesc!

(Interviu preluat din revista BURSA Construcţiilor)