English
Reporter: Cum rezistă sistemul bancar provocărilor care au luat naştere ca urmare a războiului de la graniţă?
Gabriela Folcuţ: Sistemul bancar din România este solid şi rezilient şi poate să-şi îndeplinească mandatul implicit pe care îl are. Indicatorii de solvabilitate şi lichiditate plasează sectorul bancar în rândul celor mai solide din UE. Indicatorul de solvabilitate a ajuns la 21,73% în luna decembrie 2022. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 66% la finele anului 2022, mult mai ridicat faţă de media europeană.
Creditele noi acordate de băncile din România populaţiei şi companiilor în anul 2022 s-au cifrat la 126,7 miliarde lei, creşterea faţă de anul 2021 fiind de peste 14%. Companiile sunt cele care au impulsionat creditarea şi au absorbit aproximativ 60% din finanţările noi oferite de sistemul bancar sectorului neguvernamental. La nivel de sold s-a observat o decelerare a ritmului de creditare, însă o analiză completă a creditării trebuie să aibă în vedere şi volumul creditelor noi. Implicarea băncilor în operaţionalizarea unei părţi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, preconizată să demareze anul acesta, este unul dintre elementele care potenţează creşterea economică.
Sistemul bancar a soluţionat toate provocările apărute în contextul războiului de la graniţă, inclusiv momentele mai puţin plăcute când au existat retrageri mai mari de numerar pe fondul impactului emoţional de moment al războiului.
După o perioadă îndelungată de fake news-uri, recomandarea pe care o reiterez este ca toţi să ne luăm informaţia din surse oficiale, de la instituţiile abilitate să emită o informare şi nu de pe reţelele sociale sau de la persoane neavizate şi care nu sunt angajaţi în cadrul instituţiilor responsabile.
Reporter: Ce efecte resimt băncile în zona creditelor acordate ca urmare a creşterii dobânzilor? A crescut rata de neperformanţă şi cu cât?
Gabriela Folcuţ: Rata creditelor neperformante a continuat trendul descendent, fiind de 2,65% la finele anului 2022. Această tendinţă a fost favorizată şi de sprijinul acordat de sistemul bancar clienţilor care au întâmpinat dificultăţi financiare temporare în contextul crizelor suprapuse. În ultimii trei ani, aproximativ 800.000 de clienţi debitori ai băncilor, în mod special persoanele fizice, au beneficiat de măsurile de restructurare implementate, cea mai cunoscută fiind amânarea la plată. Clienţii care în prezent întâmpină dificultăţi financiare la plata creditelor pot merge să discute cu banca la care au contractat împrumuturile să găsească soluţiile optime pentru situaţia lor. Partea pozitivă este că avem semnale care indică o decelerare a ratei inflaţiei, ceea ce înseamnă că vor urma scăderi ale dobânzilor.
Băncile au reversat unele provizioane constituite în perioada pandemiei, când riscul de neplată era mai ridicat. Chiar şi Banca Naţională a României evaluează riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental ca fiind un risc sistemic moderat, nefiind un risc sistemic ridicat.
Reporter: Cu ce sentiment a început anul piaţa bancară şi ce perspective are sectorul pentru anul în curs?
Gabriela Folcuţ: Harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare, elaborată de Banca Naţională a României, include ca riscuri sistemice severe incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al războiului din Ucraina şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale.
Riscul privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este cotat de Banca Naţională ca un risc sistemic ridicat, iar riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este un risc sistemic moderat, aşa cum am mai amintit.
Aceste riscuri la adresa stabilităţii financiare nu reprezintă noutăţi, în sensul că s-au regăsit şi anul trecut, însă de gradul de materializare a acestora depinde şi evoluţia economiei şi, implicit, a sectorului bancar.
Pentru anul 2023, există o zonă de impredictibilitate, astfel că este posibil să asistăm la continuarea trendului de decelerare a ritmului de creştere a creditării, cel puţin pentru o scurtă perioadă. Aceasta este generată în special de situaţia conflictului de la graniţele României, de creşterea dobânzilor la credite pe fondul inflaţiei ridicate, chiar dacă premisele par favorabile unei scăderi de dobânzi.
Anul trecut am afirmat că era banilor ieftini a apus, cel puţin în acea conjunctură a crizelor suprapuse pe care le traversam, fie că vorbim de criza pandemică, criza energetică şi inflaţionistă, dar şi de cea legată de războiul din Ucraina. Perspectivele privind continuarea trendului de decelerare a ratei inflaţiei, după două luni de reducere, până la nivelul de 15,1% în luna ianuarie, creează premisele privind reducerea dobânzilor.
Astfel că sistemul bancar a început anul cu un sentiment pozitiv alimentat atât de decelerarea ratei inflaţiei, cât şi de perspectivele de dezvoltare a economiei României, prin implicarea în operaţionalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Reporter: Cum percepe sistemul bancar evoluţia inflaţiei, accentuarea crizei energetice şi mişcările de politică monetară ale BNR?
Gabriela Folcuţ: Mandatul băncilor centrale este în continuare unul dificil, în condiţiile în care presiunile inflaţioniste sunt de natură exogenă, chiar dacă există premisele favorabile de care vorbeam. În paşi cadenţaţi, băncile centrale au crescut dobânzile de politică monetară pentru a tempera inflaţia, dar cu grija necesară pentru a nu exercita o presiune prea amplă asupra economiilor, astfel încât să nu asistăm la decelerări prea abrupte ale ritmului de creştere economică sau chiar recesiuni. În România cred că ajustarea tabloului de politică monetară s-a realizat optim. Avem creştere economică de 4,8% şi o inflaţie în scădere. Pe termen scurt şi mediu, sunt aşteptate ajustări în jos ale dobânzii de politică monetară, chiar dacă acest aspect nu se va întâmpla imediat şi nu cu amplitudini mari. Mai avem de aşteptat, dar important este că rata prognozată a inflaţiei este de 7% pentru finele acestui an, cu un interval de incertitudine de +/-2%.
Reporter: Care a fost parcursul dobânzilor la credite/depozite, în sistem, în 2022?
Gabriela Folcuţ: În pofida creşterii inflaţiei, dar şi a dobânzii cheie, nivelul dobânzii medii la creditele noi pentru locuinţe în lei se situa la mai puţin de jumătate din nivelul inflaţiei, la 7,41%, în luna decembrie 2022. Pentru creditele ipotecare aflate în sold, dobânda medie era 7,52%, în condiţiile în care inflaţia era de 16,4%. În ceea ce priveşte dobânda la creditele de consum existente în sold, aceasta se situa la 10,78% în luna decembrie, fiind sub nivelul inflaţiei. Indicele ROBOR se plasează acum la acelaşi nivel cu dobânda de politică monetară şi la mai puţin de jumătate faţă de nivelul inflaţiei. IRCC a crescut de la 1 ianuarie 2023, până la 5,71%, acesta înregistrând o întârziere de aproape 6 luni în ceea ce priveşte reflectarea nivelului dobânzilor. Nici dobânzile la creditele în euro nu fac notă discordantă.
La creditele ipotecare noi în euro, dobânda medie era de 5,31% în decembrie, pentru că şi Banca Centrală Europeană a fost nevoită, la fel ca BNR, să majoreze dobânda de politică monetară. La depozitele în lei constituite de populaţie, nivelul dobânzii era de 7-8%, în funcţie de perioadă. Constatăm că dobânda medie la un credit ipotecar în lei era aceeaşi sau chiar mai jos ca cea în cazul unui depozit în lei.
Reporter: Care va fi evoluţia dobânzilor la credite, dar şi la depozite, în acest an?
Gabriela Folcuţ: ROBOR-ul înregistrează deja scăderi cu paşi timizi, ceea ce înseamnă că unii clienţi ar putea beneficia de reduceri ale ratelor, de amplitudini mici, la indexarea la 3M/6M. Acest aspect s-ar putea întâmpla să continue dacă vom avea în continuare lichiditate crescută, dacă inflaţia va continua trendul descendent şi nu se materializează vreun risc major prevăzut sau nu. Veştile bune privind scăderea importantă a dobânzilor pe care le plătesc clienţii la creditele cu dobândă variabilă vor veni abia în momentul în care va fi temperată inflaţia şi va fi ajustată în jos dobânda de politică monetară. Iar IRCC va avea acea întârziere în a reflecta nivelul dobânzilor din piaţă, în cazul acestuia mai urmează creşteri.
Începând cu luna aprilie, nivelul IRCC va fi de aproape 6% la calculul ratelor consumatorilor legaţi de IRCC pentru trimestrul al doilea din 2023.
Reporter: Cum apreciati piaţa imobiliară în acest moment? Cum a evoluat cererea de credite imobiliare/ipotecare în ultimul an şi ce estimari aveţi în domeniu?
Gabriela Folcuţ: Piaţa imobiliară trece printr-o perioadă de impredictibilitate, pe fondul războiului de la graniţă, al măsurilor post pandemice şi al inflaţiei. Din perspectiva achiziţiei de locuinţe prin credit, băncile au acoperit cererile de credite ca într-o perioadă normală.
Creditele noi pentru locuinţe accesate de populaţie au ajuns la un nivel record în 2022, peste nivelul de dinaintea crizei financiare trecute, totalizând aproape 25 miliarde lei. Creditele noi în euro pentru locuinţe au accelerat în 2022, apetitul de accesare fiind stimulat de nivelul dobânzilor, cu toate că şi acolo se înregistrează creşteri. Indicatorul loan-to-value (LTV) mediu pentru creditele noi accesate a fost de 68%. Se va menţine tendinţa de creştere a creditării pentru anul în curs, chiar dacă ritmul de creştere este posibil să nu fie similar cu cel din 2022.
Reporter: Ce programe de educaţie financiară derulaţi?
Gabriela Folcuţ: Creşterea nivelului de educaţie financiară în plan naţional reprezintă o prioritate convergentă pentru noi toţi, ca instituţii din zona publică şi privată. Educaţia financiară şi digitală reprezintă un pilon strategic al Asociaţiei Române a Băncilor şi acest aspect este reflectat şi în ponderea bugetului alocat pentru aceste programe.
Industria bancară contribuie la formarea profesorilor şi, implicit, a tinerei generaţii pentru creşterea gradului de educaţie financiară. Prin efectul de multiplicare, aproximativ 200.000 de elevi au beneficiat de informaţii complete de educaţie financiară şi digitală prin intermediul celor două cursuri pe care le desfăşurăm. Amintesc câteva din programele de educaţie financiară şi digitală desfăşurate anul trecut care au continuitate şi anul acesta:
- Cursul de educaţie economică pentru clasa a VIII-a prin intermediul căruia sunt formaţi profesorii pentru a preda disciplina obligatorie "Educaţie socială" elevilor de clasa a VIII-a.
- ARB pregăteşte grupe de formatori specializaţi, cadre didactice din şcoli şi licee, prin parcurgerea şi absolvirea programului "Educaţie şi competenţă bancară pentru profesori".
- Pastila de bunăstare, pastile video de educaţie financiară şi digitală difuzate la TV, pentru care a fost atins un public de 600.000 de telespectatori în cadrul campaniei #Dreptullabanking.
- Campanie de educaţie financiară la metrou - Românii au fost invitaţi, timp de o săptămână, să îşi testeze cunoştinţele de educaţie financiară în cadrul campaniei #Dreptullabanking. Aproximativ 22,5% dintre cei peste 4.000 de participanţi au oferit răspunsuri corecte la peste 80% din întrebări. Anul acesta campania se va desfăşura la Iaşi, la mall.
- European Money Quiz - peste 2.700 de elevi cu vârsta între 13-15 ani din peste 180 de şcoli, licee şi colegii la nivel naţional au participat la finala naţională a European Money Quiz de anul trecut. Elevii din România au ocupat locul 7 la finala europeană, la care au participat elevi din 29 de state.
- ARB a lansat împreună cu Poliţia Română şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică un program de educaţie digitală Sigurantaonline.ro, destinat adulţilor şi copiilor.
- Educatiefinanciară.info, site-ul nostru de educaţie financiară din care peste 200.000 de adulţi au asimilat informaţii.
- Tabăra Urbană - Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociaţia Română a Băncilor şi Ministerul Finanţelor au organizat Tabăra Urbană la nivel naţional în 8 oraşe în anul 2022.
- Economic HUB- Banca Naţională a României şi Asociaţia Română a Băncilor au desfăşurat, începând cu luna mai 2022, ediţia a II a programului naţional dedicat antreprenorilor prin organizarea de seminare în teritoriu.
- FinClub - un program de educaţie financiară organizat de ASF, BNR, MF şi ARB destinat elevilor de liceu din clasele X-XII, pasionaţi de piaţa financiară. Tematica întâlnirilor acoperă subiecte ce ţin de cunoaşterea şi aprofundarea noţiunilor şi conceptelor financiare.
Reporter: Este pregătit sectorul bancar pentru o nouă criză economică?
Gabriela Folcuţ: În luna februarie s-a împlinit un an de la declanşarea războiului din Ucraina, consecinţele economice şi sociale fiind resimţinte din plin la nivel european. Pentru anul acesta este aşteptată decelerarea ritmului de creştere economică în plan naţional, comparativ cu anul 2022 când PIB-ul a avansat cu 4,8%, şi există un risc de recesiune în cazul unor state europene.
Sistemul bancar este pregătit să facă faţă provocărilor endogene sau exogene şi consider că trebuie stimulată capacitatea sectorului bancar de a finanţa nevoile companiilor, ale populaţiei şi statului român printr-un nivel crescut de predictibilitate. Orice deviaţie de la principiul predictibilităţii nu este indicată. În pofida crizelor suprapuse, nu mă aştept la o criză economică severă, cel puţin nu în contextul riscurilor care se manifestă la momentul acesta.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 06:59)
cu cat repetati in postari si presa “solid si rezilient” cu atat creste riscul opus celor zise.
daca este atat de rezilient de ce banca centrala se pregateste in fata (la cv ani) sa duca dobanda spre negativ sau minime istorice (care minime istorice nu sunt istorice; au mai fost repetate pe la noi si pe la altii) anticipand risc de deflatie?
s c cret
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 10:50)
Conform imobiliare.ro, prețul mediu solicitat a crescut în februarie, urmează o perioadă volatilă.
Dacă în US, UK, Canada, Suedia prețurile scad de 6 luni, în România nimeni nu poate ști ce se va întâmpla... mwahaha.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 11:12)
ba da!
stiu eu!
preturile vor creste in bucuresti!
clujul ca pondere e legat cu germania la deplasare de bani; germania da rateu in 3 ani;
bucurestiul / gov are deficit ciclic ceea ce inseamna ca sta real pe perna de cash doar ca ii este “rusine” de oamenii care au agonisit perna de cash in conturi.
Ii este rusine in sensul sa le faca oamenilor praf cadhul din conturi; dar dobanzile la bonduri de acum arata clar ca le va face ferfelita leutii din conturi.
Isarescu poate sa deschida gura dar nu doreste.
Deci gov crediteaza in avans si imobiliaristii (vezi macaralele la orizont) perna de cas a cetatenilor; pe urma gov in fata dupa 2026 respectiv 2027-2028 poate incele un alt defaul tehnic de neplata;
oricum avem in piata prea multe magazine; prea multe malluri; prea multe distractione” de trebuie in anticipatie in fata forta de munca sa refacem parcurile, infrastructura, etc.
Deci gov va avea in fata peste 2 mil de youth cu care sa plateascs balonul de datorie; su dupa 2030 va avea incs cv milioane productivi; atentie a nu se incurca oalele cu batranii ce cad pe cspete si elibereaza piata; macaralee la orizont snunta gentrificare si deci anticipeaza nasteri copii si deci anunta inlaturare batranet din piata; chiar daca per total populatia scade; scade in anticipatie si trendul la dobanda bnr ceea ce arata clar deflatie in fata; dar nu deflatie cu pierdere putere cumparate la toti din piata; este o deflatie buna ca forma de transfer a activelor intre generatii!
bancile nu au motive sa se panicheze incs de urmatorul soc de deflatie ce este asteptat dupa ce termina gov de varsat bani in piata.
s c cret
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 11:23)
Nu există corelații cluj- germania, nu există niciun balon de bani, doar un balon imobiliar. :)
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 11:29)
vezi intrarile de capital a muncitorilor cu carca in germania aduc euroi in cluj; de unde bancile fac baon de credit;
s c cret
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 11:46)
Caritasul a fost în Cluj, celelalte localitati au avut alte jocuri piramidale. :) Bula imobiliara din Cluj se va sparge la pachet cu toata România.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 12:26)
dar nu inca!
liberalismul se asociaza cu politic de taxare pro creditare; “socialismul” se asociaza cu politici de taxare pro plata creditare in trecut ( poate sa fie chiar si ca trend de zeci de ani plata trecut si cicluri scurte expansioniste)
e boc si acolo cu “sa traiti bine”?!
s c cret
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 07:31)
singura investitie solida din toate timpurile .....aur si aur-beton, nu si cele construite dupa 1992 in Romania facute din materiale slab calitative si pe baza ochilor inchisi de catre cei din inspectoratul in constructii.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 10:45)
Cele cu structură ieșită din garanție sunt cele mai bune. Din fericire sunt majoritatea, :) investiții solide, mwahaha.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 07:55)
ce nu inteleg eu cu postarea asta: au crescut dobanzile dar costul / chiria a crescut peste 100% in unele cazuri; dobanda est cu mult in urma balonizarii costurilor reale din piata; ii trebuie bnrului cel purin inca 4-5 ani ca sa sparca / tempereze bula costurilor totale din piata; pentru ca sa nu uitam poti sa ai paine pret stagnat si gov sa umfle ca nesimtitul pret curent apa utilitati taxe; poti sa ai si chirii umflate care sa umfle preturi; sau poti sa ai chirii stagnate / deflate si cort gov total in piata inflat;
plus ca nu vad baiul cresterii dobanzilor ca forma de panica; un investitor inteligent face bani pe ambele cicluri; daca dobanda bnr creste la un nivel confortabil ca eu institutie bancara / financiara sa imi parchez banii la ea e bine; la gov nu prea ma risc sa parchez banii caci de fel la bondurile care face reclama / striga de fel trage teapa “saracilor” - vedeti bondurile din trecut unde a tras teapa in 89 -93 si 2007. -2012… deci de aici se fasticeste financiarul si iar isi tin banii blocati in randamentul dobanzilor federale; si deci roninetul se inchide treptat in piata reala in timp ce govurile ridica taxele costurile ca sa defleze deficitul (bine pentru romania nu acum; analiza mea arata ca dupa 2026-2027; plus ca se tin inca bine tari vecine la excedent real).
s c cret
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 09:00)
Atata timp cat creditele anul trecut au fost record, si creditele anul asta vor fi si mai mari, nu vad probleme. In rest daca te uiti pe strada e plin de masini la orice ora, magazine pline, restaurantele au clienti desi s-au dublat preturile.
Iar inflatia continua in ciuda a ceea ce promit guvernantii , ceea ce inseamna ca imobiliarele raman atractive in loc de cash, chiar si cu asa zis-a dobanda.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 10:32)
problema cu imobiliarele ca in fata… nu acum… costurile vor prabusi cererea…
Si pretul imobiliarelor se vor prabusi istoric la niveluri mult din urma de unde 80-90 %!din cei indatorati pot ramane sub apa mult timp; si cand vor dori sa vanda nu vor exista cumparatori solvabili pentru ca toti au lanturile daroie la gat; de fel te anunta “fuga” capitalistilor din piata cand e nasoala rau de tot treaba;
primii sunt speculatorii imobiliar ce nu mai construiesc; multi ziceau ca preturile nu pot sa scada daca nu ai stocuri; fals! preturile pot sa scada cand nu mai ai cerere solvabila; toata cererea are de platit nota din urma sau are de crescut 1-2 purcei plimbati in noile ghetoruribale romaniei unde si table de lux pe 4 roti sa le arate lor “avutia” de ghetoiala.
s c cret
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 10:48)
Aceleași texte ca în 2008, metoda de manipulare mall-ul, unde e plin de adolescenti care freaca telefonul si parinti care-si admira copiii sarind in sus, dar care nu cumpara nimic. :)
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Andrei în data de 09.03.2023, 10:49)
prin ce ani estimati ca pretul imobiliarelor se vor prabusi istoric ?
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 10:54)
Emobiliarele reprezinta noul sistem economic, statul garanteaza credite, bancile trebuie sa crediteze din ratiuni de portofoliu. Preturile se vor ajusta pana cand tinereii proaspat angajati, fara educatie si experienta, se vor califica. Codormâturile creditabile (garsoniere, nedecomandate din 1980) pe doua salarii minime deblocheaza piata imobiliara.
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 11:16)
Se si cumpara, cu siguranta muult mai mult decat se cumpara imediat dupa pandemie, cand stateau vanzatoarele cu cate o carte in mana la usa.
Vad cum se roteste marfa in magazine, f repede de la o saptamana la alta intri in magazine si nu mai recunosti marfa. Cel putin pe unde intru eu. La mancare iar este cand abia gasesti loc la masa(in week end). Ce am observat, inainte mergeau la mall fitele si fitosii acum vezi oameni mai simpli cu familia, copii etc. Vezi tot felul de oameni acum.
4.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 11:18)
Irelevant pentru piața imobiliară. :)
4.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 11:22)
in 2028-2030 la nivel global e soc de datorie; doar ca o sa fie mascata de guverne prin devalorizari si diferite nebunii de atunci;
dupa 2032 se va csdea din varful balonului 2027 cu lac 2030 spre un trend lung de desinflatie prin priductivitate si supunere mai mare ca speculatia trecuta; a nu se confunda cum ca nu vor mai exista imobiliaristi in piata! nu vor mai exista ca pondere cetateni fizici de speculat imobiliare caci vor avea de dus credite la gat;
generatia youth de 2 mil da semnale de intrare dupa 2027-2028-2030 ca si putere de productivitate si deci o sa avem impuls de hording si productivitate din 2030 dat de yourh si impuls de hording dat de varsta 45-60; deci o mare presiune desi flationista; mai grav o sa fie ca presiunea desinflationist anunts in fata ei un soc hiperinflationist scur in fundul desinflatiei (cv de genul 40-47; respectiv 87-94) ciclurile la 45-52 ani ca pondere.
au fost cazuri istorice can imo in gram aur cumparat cu o bratara sau inel; aceste fenomene se repeta; au fost cazuri cand o ciorba cat 1 gram de aur!
si totusi nu vad aur la purtatori in piata ceea ce inseamna ca investitor contrarian ca exact opusul e bine sa faci; gov va fi fortat in fata sa faca repricing de datorie / expresie aur si argint in nominal lei. - fie in sus fie in jos.
s c cret
4.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.7)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 11:25)
Pe atunci Salam și Guță vor conduce clasamentele miliardarilor. N O T !!! :)
4.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 11:27)
de fel preturile istorice imobiliare sunt la 3-4 camere venit 3-4-5 ani; garsoniere la 1-2 ani; 2-3 camere la 3-4 ani… asta arata analiza istorica pe teritoriul romaniei si a altor tari; dar politicile de taxare (umblare la taxe) muta puterea de cumparare a cetatenilor si averea lor prin munca catre alte cadrane si monopoluri economice; istoria a demonstrat ca mereu se revine la nivelul de baza.
de asta le este frics bancherilor; de intoarcerea la adevaratul normal!
ps vezi calalul cicluri economice pe youtube
am postat acolo la sectiunea live.
s c cret
4.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 12:03)
Poate fi irelevant, in sensul ca acum imobiliarele sunt blocate, tinand cont de inflatie, faptul ca pretul la imobile nu creste, de fapt ele oricum isi pierd valoarea relativ la pretul mancarii de ex. Dar nici mari scaderi atat timp cat avem inflatie la tot restul, inclusiv materile de constructii, manopera nu vad cum ar putea aparea. (e vb de valoarea de inlocuire: si dc nu e cerere, si stai pe piata f mult nu o sa vinzi ceva pe o suma care nu-ti acopera sa o faci la loc)
4.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 12:05)
De fapt, la ce urmaresc eu , anul trecut a avut o crestere cu cca 20%, atat casele noi, cat si cele vechi "de renovat". Doar terenurile par sa dea putin inapoi. Dar putin
4.12. Titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Protaru în data de 09.03.2023, 12:19)
Aceasta este situatia din teren insa nu spune mare lucru despre preturile viitoare ale imobiliarelor.
Ar fi contraintuitiv ca in plina hiperinflatie sa scada preturile imobiliarelor, dar in anumite circumstante au loc si evenimente contraintuitive.
Chiar si prin absurd, daca preturile ar scadea pana la valorile pre-pandemice din anii 2018-2019, nu cred ca ar fi un dezastru avand in vedere nivelul exagerat al preturilor.
4.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.12)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 12:22)
Și în 2007 a venit hiperinflația. Când n-ai treabă cu banii și ciclurile economice, n-ai cum să n-o arzi investitor. :)
Au crescut cu 20% fanteziiile care se sparg. Mai întâi în statele civilizate, iar după vreo 6-12 luni se produce șocul și pe la periferie.
4.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 12:52)
problema e ca in “prabusiri imo” ai si prabusire trai si putere de cumparare facuta praf; poti sa ai la ordin gov si schimbare de moneda chiar inainte de socul prabusirii: idem 90 idem 2005 idem in fata.. ca sa fure puterea de cumparare a celor ce au agonisit si sa dea in fata alta putere de cumparare a color ce vor porni alt ciclu de credit pe moneda “noua / tare” circulata… adunand din piata stocurile deflate csuzate de prabusirea muntelui de credit trecut si de saracirea populatiei; din acest motiv se sta pe diferite forma de dividende / chirii / costuri plasate la consumator pe nisele de nevoi reale de trai;
in “prabusiri” financiare cate 2-3 4 familii vei vedea inghesuite in case / locuinte; caci pyterea veniturilor se face atat de praf in cat nu au alta solutie; de multe ori “puterea” veniturilor este strict cauzata de popiticile de taxare gov; ce fie permite inflare datorie fie plateste datorie trecuta;
cu cat ai o datorie ce tine langa pe zeci de ani cu stat mai mare este uno risc in fata de plata datorie prin soc scurt de saracire; saracire prima oara prin inflatie si pe urma in deflatie;
dobanzile bancare trebuiesc vizualizate ca baraje ce inchid si deschid cursul natural al cererii; cu uda sau inunda albia / valea din fata. daca dobanda se prabuseste in panica va propaga un val imens de apa “cerere” tinut artificial; acest val de apa poate sa verse peste mal si in vale dand impresie de “cata apa / cerere” de nu ii facem fata.
Daca banca face de 2 ori consecutiv acest soc ii inunda pe toti in datorie si ii prosteste simultan pe speculatorii din avara albiei naturale a “raului” cum ca “apa” va trece de acum mereu pe la ei.
Acei “speculatori” risca foarte foarte mult; caci ca “apa sa aibe un debit atat de ridicat constant; asta inseamna modificarea in aval a fluxului de curgere; fie prin legare doua “parauri” fie prin topire / prabusire “ghetar”. Ceea ce este foarte rar; economic trebuie declansat un soc foarte puternic in societate / la oameni.
Cei ce raman cu “stocurile” ce astealta sa fie udate iar apa nu va mai curge spre ei vor trebui sa isi adauge “costuri” de “aducere” si deviere “artificial” portiunea de apa.
Adica vor trebui sa vanda in pierdere reala stocurile riscand sa ramana si fara apa si cu recolta in paragina.
Din acest motiv ciclurile economice au demonstrat mereu si mereu “vanzare de active” sub valoarea de construire!
Deci asemenea cazuri au fost repetate.
Iar pentru “cei ce nu cred”: este foarte greu “apei” sa urce la “deal” (in cazul de fata catre active cu randamente real negative); din acest motiv bancile centrale formeaza artificial “barajele”; ca sa dea soc periodic la “apa” sa urce la “deal” pe un termen scurt udand si “recolta” de la “deal”. Cu increderea bancii centrale ca “fermierul” a invatat ceva din poveste / patanie si in viitor isi va implementa cele necesare “corect” pentru a aduce “apa” la deal.
Cei ce “cultiva” corect apropape de albia raului se bucura de belsug periodic si inundatii; aia de la deal de “chin”.
s c cret
4.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 13:47)
statul "Garanteaza" bancilor ca isi va primi fluxul de lichiditate cand are forma de deflautl tehnic la noneda /devaloriare.
bancile isi vor primi banii; prostii isi primesc si executarea daca nu isi platesc ratele.
s c cret
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2023, 09:38)
Acum se cumpara doar cash si in proiecte de calitate, cu acces la transport. Bazinul cumparatorilor e redus, asteptarile vanzatorilor sus, rezulta tranzactii ioc. Asa a fost si in 2009...
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de antonim în data de 09.03.2023, 10:56)
Vorbești despre stupid money. :)