Piaţa muncii din Statele Unite rămâne puternic tensionată

Economia Statelor Unite a creat 528.000 de locuri de muncă în luna iulie, iar numărul noilor angajări din iunie a fost revizuit pozitiv cu 26.000, la 398.000, potrivit datelor publicate vineri de Departamentul american pentru Muncă. În primele două trimestre din acest an economia americană a produs aproape 1,5 milioane de locuri de muncă per trimestru, iar rapoartele din ultimele luni arată că piaţa muncii este foarte tensionată având în vedere nivelul inflaţiei din Statele Unite, rata şomajului aflată la cel mai scăzut nivel din istorie şi numărul locurilor de muncă disponibile aflat la un nivel aproape de record de peste 10,5 milioane.

Conform raportului publicat vineri, climatul din piaţa forţei de muncă a continuat tendinţa de ameliorare demarată în a doua jumătate a anului 2020, iar piaţa muncii din SUA este practic la un nivel de ocupare integrală a forţei de muncă, problema fiind cererea mult prea mare în comparaţie cu oferta. Raportul de vineri ajută şi în acelaşi timp pune presiune pe Federal Reserve (Fed) în condiţiile în care arată că piaţa muncii este "prea solidă" - contribuind la apariţia unei potenţiale spirale salarii-preţuri - şi că se pot majora agresiv dobânzile - o nouă majorare de 75 de puncte de bază are o probabilitate de 2/3 în piaţa dobânzilor futures din SUA - inclusiv în luna septembrie. În iunie, inflaţia din SUA a atins o rată anuală de 9,1%, un maximum al ultimilor 41 de ani.

Amintim că Fed a majorat dobânzile în martie cu 25 de puncte de bază, cu 50 de puncte de bază în luna mai şi cu 75 de puncte de bază în iunie şi iulie. Totodată, Fed a semnalat o rată de între 3,75% şi 4,00% pentru finalul acestui an şi faptul că va fi nevoie de o creştere a şomajului pentru a reduce diferenţa dintre numărul locurilor de muncă disponibile şi numărul persoanelor active pe piaţa muncii.

Aceasta a fost per total a nouăsprezecea lună consecutivă de creştere a angajărilor din economia americană şi a şaptesprezecea la rând cu mai mult de 100.000 de locuri de muncă noi. Evoluţia din iulie a fost cu mult peste estimările din piaţă: o majoritate a analiştilor estima doar 250.000 de noi locuri de muncă în iulie şi cifre mai slabe pe partea de venituri salariale.

Cifrele din raportul de vineri sunt totuşi în mare parte în linie cu cele raportate pe parcursul anului 2021 şi 2022 care au dus la supraîncălzirea cererii în raport cu oferta. Amintim că totalul locurilor de muncă generate de economia americană în cel de-al patrulea trimestru din 2021 a fost de peste 1,3 milioane, iar în primul trimestru din 2022 economia americană a creat undeva la 1,5 milioane de noi locuri de muncă. În cel de-al treilea trimestru din 2021 au avut loc 1,72 milioane de noi angajări în SUA, 1,7 milioane în trimestrul al doilea din 2021 şi 1,55 milioane în primul trimestru din 2021. Rata noilor angajări din luna iulie este astfel în media anului 2021 şi a lunilor scurse din 2022, însă arată că piaţa muncii din SUA continuă să fie puternică chiar dacă economia pare să încetinească din cauza inflaţiei în accelerare.

În prezent, economia americană a recuperat toate locurile de muncă pierdute în recesiunea scurtă dar puternică provocată de pandemia de Covid-19 şi de lockdown-ul asociat valului pandemic iniţial.

Cifrele ce privesc rata şomajului au fost peste estimări, cu o scădere la o rată de 3,5% de la un nivel de 3,6% în ultimele câteva luni. În februarie 2022 rata şomajului a fost 3,8%, în noiembrie 2021 a fost de 4,2%, în octombrie 2021 de 4,6%, în septembrie 2021 de 4,8% iar în august 2021 de 5,2%. În acelaşi timp, cifrele privind veniturile salariale oferă noi detalii cu privire la posibilitatea concretizării unei spirale salarii-preţuri.

Astfel, câştigul salarial orar din SUA a urcat cu un ritm lunar în accelerare de 0,5% în luna iulie. Avansul din iunie a fost de 0,4%, cel din martie de 0,3% şi cel din martie a fost de 0,4%. Creşterea anuală a câştigului salarial orar s-a menţinut astfel la 5,2%. Numărul orelor lucrate săptămânal a stagnat din nou la 34,6.

Totodată, rata populaţiei ocupate a rămas la un nivel scăzut comparativ cu cel pre-pandemic, în scădere chiar la 62,1% de la 62,2% în iunie, 62,3% în mai şi 62,4% în martie - care a fost cea mai ridicată rată de la începutul pandemiei. Acest indicator a fost de 62,3% în februarie, 62,2% în ianuarie, 61,9% în decembrie 2021, 61,8% în noiembrie 2021 şi 61,6% în octombrie 2021, un semn că americanii au revenit treptat în piaţa muncii începând cu finalul lui 2021.

De asemenea, rata şomajului U6 s-a menţinut la 6,7%. Revenirea post-recesiune din 2021 a pieţei muncii din SUA a fost cea mai rapidă din istoria americană. Consumul este responsabil pentru 70% din economia americană, de aici importanţa consumatorului şi a stării pieţei muncii, mai ales în raport cu dinamica inflaţiei.

Locurile de muncă disponibile din SUA au scăzut însă în ultimele săptămâni, destul de lent, la 10,6 milioane de la un nivel record de peste 11 milioane în lunile anterioare. Având în vedere necesarul de angajaţi din piaţa muncii din SUA se poate spune că piaţa muncii este mai tensionată ca înainte de pandemie în ciuda şomajului care este în zona pre-pandemică de 3,5% care era văzută ca o ocupare integrală a forţei de muncă (full employment).

Fed a semnalat în ultima perioadă continuarea ritmului cu care va fi restrânsă lichiditatea şi majorate dobânzile în condiţiile în care problema inflaţionistă a dat semne de acutizare şi este în mod evident nevoie de intervenţie şi în acelaşi timp piaţa muncii din SUA a încheiat revenirea integrală, cu venituri în relativă creştere şi şomaj redus.

Jeffrey Rosenberg, managerul de portofoliu de la BlackRock Systematic Multi-Strategy Fund, a afirmat la Bloomberg TV, după publicarea raportului privind piaţa muncii, că datele reprezintă o surpriză care reconfirmă faptul că Federal Reserve va fi nevoită majoreze şi mai puternic dobânzile.

"Raportul este surprinzător de puternic", a arătat managerul BlackRock, care a adăugat că pieţele de capital, care anticipau o mişcare de pivotare din partea Fed, s-ar putea să se fi grăbit în ceea ce priveşte iminenţa recesiunii. Potrivit acestuia, pivotarea politicii monetare din partea Fed nu va mai fi posibilă având în vedere ultimul raport cu privire la piaţa muncii.

Rosenberg a menţionat că dacă inflaţia nu va scădea asta înseamnă că rata neutră de politică monetară - despre care se spune că nici nu stimulează şi nici nu constrânge activitatea economică, considerată la o rată a inflaţiei normală a fi de 2,5% - este mult mai sus.

"Vom avea mult mai multe majorări de dobândă din partea Fed. (...) Raportul arată supraîncălzirea pieţei muncii şi faptul că acea spirală salarii-preţuri este marele risc. (...) Inflaţia loveşte pe toată lumea. Dacă nu o distrugi devreme vei avea nevoie să faci mult mai mult ulterior. Deci Fed va trebui să întărească mult mai mult condiţiile financiare", a spus Jeffrey Rosenberg.