PIEŢELE AU PREŢUIT CEEA CE PE TWITTER A FOST NUMIT "LOVITURA DE STAT" ASUPRA GRECIEI Un acord pentru un eventual acord

Actualizare 22:28 Fed: "Recapitalizarea necesară celor 4 mari bănci elene, estimată între 24 şi 31 miliarde euro"

Într-un raport prezentat consiliului de directori vinerea trecută, Rezerva Federală a SUA estimează că recapitalizarea necesară pentru cele patru bănci sistemice ale Greciei se situează între 24 de miliarde de euro şi 31 de miliarde de euro, potrivit ekathimerini.

Potrivit unui scenariu optimist, după vacanţa bancară şi fluxul de capital care a ieşit din ţară în ultimile luni, nevoile creditorilor eleni pentru capital au crescut la 21 de miliarde de euro. Această presupunere porneşte de la faptul că rata minimă de capital adecvat rămâne la 5,5%, care este minimul necesar pentru capitalul de risc Tier1 din timpul ultimelor teste de stres conduse de BCE.

Însă, având în vedere că situaţia în care se află Grecia nu este "roz" iar economia este grav avariată, Fed raportează că este "rezonabil" să se presupună că BCE va cere o rată de capital adecvat de 12%, la fel cum a procedat în cazul Bank of Cyprus. Dacă aceasta se întâmplă, nevoia de capital a celor patru mari bănci elene va creşte la 31 de miliarde de euro.

(A.C.)

------------

Actualizare 20:45 Normele privind bailout-ul au fost trimise parlamentului elen

Legislaţia privind bailout-ul destinat Greciei a fost trimisă parlamentului grec, conform cerinţelor UE, potrivit The Guardian. Astfel, legislativul de la Atena va vota condiţiile pentru un bailout mâine, potrivit firmei de consultanţă Teneo, care mai notează că există un risc ca premierul Alexis Tsipras să fie atât de slăbit în ceea ce priveşte sprijinul politic încât va fi nevoie de alegeri anticipate.

(A.C.)

------------

Actualizare 20:21 Grecia interzice exportul a 25 de medicamente pe fondul diminuării stocurilor

Ministerul grec al Sănătăţii a interzis astăzi exportul a 25 de medicamente, după semnalele de alarmă venite de la farmacişti că au dificultăţi în a se aproviziona cu unele medicamente, transmite Reuters.

"Au fost descoperite unele abuzuri ale unor jucători de pe piaţa farmaceutică", a declarat o purtătoare de cuvânt de la Ministerul grec al Sănătăţii, după ce Autoritatea de reglementare în domeniul medicamentelor a descoperit creşteri semnificative ale re-exporturilor pentru unele produse.

Ministerul grec al Sănătăţii va verifica exporturile şi re-exporturile din ultimele 15 zile, urmând ca, în cazurile unde va identifica abuzuri, să depună plângeri, a mai spus purtătoarea de cuvânt, fără a preciza însă care sunt medicamentele supuse interdicţiei.

Farmaciştii greci solicită de mai mult timp introducerea de restricţii la re-exportul de medicamente pentru a evita apariţia unor deficienţe în aprovizionarea pieţei locale, însă comercianţii de produse farmaceutice au susţinut că nu sunt necesare astfel de măsuri de urgenţă.

Asociaţia Europeană a Producătorilor de Medicamente (EFPIA) a calificat decizia de astăzi ca fiind o măsură excepţională în circumstanţe excepţionale şi a cerut autorităţilor greceşti să se asigure că medicamentele destinate pacienţilor greci ajung la pacienţii cărora le erau destinate.

Industria farmaceutică are de încasat peste 1,1 miliarde de euro de la spitalele greceşti şi Ministerul Sănătăţii sub formă de facturi neplătite din luna decembrie 2014, dar, cu toate acestea, a promis că va menţine deschise liniile de aprovizionare din motive umanitare.

Re-exportul de medicamente peste graniţele europene, conform căruia traderii pot să cumpere produse pe pieţele ieftine şi să le vândă acolo unde preţurile sunt mai mari, este permis potrivit legislaţiei UE.

(A.C.)

-------------------

Actualizare 18:08 Raport FMI: "Fondul nu poate împrumuta un stat dacă crede că creditul nu va fi sustenabil"

• Surse: Lideri ai eurozonei au ştiut de analiza datoriei de dinaintea acordului privind un bailout

Potrivit The Gurdian, raportul Fondului Monetar Internaţional (FMI), obţinut neoficial, arată că Fondul nu poate împrumuta un stat dacă consideră că plata creditului nu va fi sustenabilă.

Aşadar, dacă Europa acceptă realitatea că Grecia are nevoie de o restructurare majoră a datoriei sale, FMI nu va furniza alte fonduri de bailout, potrivit publicaţiei britanice.

Într-un comunicat de presă remis redacţiei, Fondul arăta anterior că "este pregătit să lucreze cu autorităţile elene".

Însă, potrivit jurnaliştilor The Guardian care au consultat documentul FMI, se poate observa că Fondul precizează că un alt acord de bailout de tipul "prelungeşte şi prefă-te" este fundamental eronat.

Totodată, lideri ai eurozonei au ştiut de analiza datoriei elene înainte să fie de acord cu termenii unui al treilea bailout pentru Grecia, a declarat o sursă din structura UE pentru Reuters.

(A.C.)

------------

Actualizare 17:04 Varoufakis: Acordul Greciei cu Eurogrupul este "un tratat de capitulare" ce dă o lovitură proiectului european

Fostul ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis consideră că acordul încheiat de premierul elen Alexis Tsipras cu liderii zonei euro este "un tratat de capitulare", ce are scopul de a transforma Grecia într-un stat "vasal" Eurogrupului, consemnează agenţia EFE.

Într-un articol publicat marţi pe blogul său, Varoufakis a apreciat că textul comunicatului summitului zonei euro, difuzat luni dimineaţa, seamănă cu "un document cu termenii capitulării Greciei". Documentul este "conceput ca o declaraţie ce confirmă că Grecia acceptă să devină vasalul Eurogrupului", adaugă fostul ministru grec de finanţe, susţinând că este pentru prima dată în istoria ei când Uniunea Europeană a luat o decizie care "subminează într-un mod atât de fundamental proiectul integrării europene". În opinia sa, "prin modul în care au tratat cu Alexis Tsipras şi cu guvernul nostru, liderii europeni au dat o lovitură decisivă proiectului european".

Varoufakis consideră că acest acord nu are nimic de-a face cu economia şi nici cu "o agendă de reforme capabilă să scoată Grecia din mocirlă". "Este pur şi simplu o manifestare a unei politici umilitoare" şi, în plus, o mostră a "anulării complete a suveranităţii naţionale", apreciază economistul grec, care include în postarea sa şi un avertisment: "Europenii, inclusiv cei cărora nu le pasă deloc de Grecia, trebuie să fie atenţi".

Referindu-se la ce ar trebui făcut după semnarea acordului prin care Tsipras a acceptat reforme radicale, Varoufakis estimează că se acordă acum prea multă importanţă posibilei reacţii a deputaţilor la votarea acordului în parlament, în opinia sa fiind mai important să se discute în ce măsură economia greacă are vreo şansă de a-şi reveni prin aplicarea măsurilor cuprinse în respectiva înţelegere, sau dacă "predarea" Greciei nu va agrava şi mai mult o criză fără sfârşit.

---

Actualizare 16:38 Oficiali: CE va recomanda folosirea MESF pentru legătura dintre finanţări

Comisia Europeană (CE) va recomanda acordarea de finanţare Greciei între împrumuturi pentru luna viitoare prin Mecansimul European de Stabilitate Financiară (MESF), în contradicţie cu obiecţiile Marii Britanii şi Cehiei, au declarat oficiali europeni astăzi, citaţi de Reuters.

Marea Britanie şi Republica Cehă s-au opus puternic folosirii MESF pentru finanţarea Greciei, chiar şi temporar, însă decizia de a folosi banii va fi luată de către o majoritate calificată a statelor UE, aceasta însemnând că 15 ţări care reprezintă 65% din populaţia Uniunii ar trebui să sprijine acţiunea.

(A.C.)

-------------

Actualizare 15:25 FMI: Grecia are nevoie de o restructurare mai adâncă a datoriei

Un raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI) citat de presa internaţională arată că Grecia are nevoie de o restructurare mai adâncă a datoriei decât a estimat zona euro.

Potrivit sursei citate, FMI şi-a revizuit analiza sustenabilităţii datoriei pentru a reflecta daunele asupra economiei Greciei pe care le-au cauzat controalele de capital.

"Deteriorarea dramatică în sustenabilitatea datoriei arată că este o nevoie de o restructurare a datoriei la o scală ce va trebui să meargă dincolo de ce s-a considerat şi ce a fost propus de ESM", se arată în raportul FMI. Acesta menţionează că Grecia ar avea nevoie de o perioadă de graţie de 30 de ani.

---

Actualizare 14:44 Friedman, STRATFOR: "Imperiul contraatacă"

"O bătălie disperată s-a purtat săptămâna trecută. A pus faţă în faţă Germania şi Grecia. Fiecare stat a avut totul în joc. Bazată pe înţelegerea la care s-a ajuns, Germania a forţat o capitulare a Greciei. Însă este departe de a fi clar că Grecia poate permite implementarea acordului sau că are voinţa politică naţională pentru a face aceasta", potrivit fondatorului şi directorului general al companiei private de inteligenţă STRATFOR, George Friedman.

"Nu este clar care sunt opţiunile, mai ales având în vedere că populaţia elenă a pus la colţ Germania, unde singura opţiune a sa a fost să rişte tot. Nu a fost un loc bun, pentru Grecia, să pună Germania. Statul german a contracarat cu răzbunare", notează Friedman într-un articol remis azi redacţiei.

"Evenimentul principal a fost referendumul grec privind cererea Uniunii Europene pentru măsuri extinse de austeritate în schimbul infuziilor de lichiditate prin care să salveze sistemul bancar elen. Partidul Syriza a cerut votul pentru a-şi întări poziţia în a face faţă cererilor europene. Viziunea guvernului de la Atena a fost că măsurile europene ar salva Grecia de la un dezastru imediat dar la un cost de împovărare a ţării pe termen lung. Măsurile de austeritate cerute ar fi făcut, în viziunea lor, orice fel de recuperare imposibilă. În faţa unei opţiuni între o catastrofă pe termen scurt în sistemul bancar şi suferinţă pe termen lung, grecii s-au văzut într-o poziţie imposibilă.

În şah, când poziţia ta este fără speranţă, o soluţie este să dai de pământ cu tabla de şah. Asta este ceea ce grecii au încercat să facă cu referendumul. Dacă votul era pierdut, atunci guvernul putea capitula în faţa cererilor germanilor şi să declare că a fost voinţa poporului", a mai scris Friedman.

(A.C.)

-----------------

Actualizare 10:19 Londra se opune includerii fondurilor britanice în programul de asistenţă pentru Grecia

Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, va încerca să blocheze orice tentativă a Uniunii Europene de a include fonduri britanice în noul program de asistenţă financiară internaţională pentru Grecia, relatează marţi AFP, care citează mai multe cotidiane din Marea Britanie.

În timpul unor convorbiri telefonice cu omologi de-ai săi din alte state membre, Osborne a subliniat opoziţia Londrei faţă de participarea Marii Britanii la refinanţarea Greciei, potrivit Financial Times şi altor publicaţii britanice.

''Colegii noştri din zona euro au primit un mesaj clar şi puternic potrivit căruia va fi inacceptabil de modificat poziţia britanică privitoare la programele europene de stabilizare financiară'', a indicat o sursă a Ministerului de Finanţe de la Londra.

Doar cei 19 membri ai zonei euro, din care Marea Britanie nu face parte, trebuie să aibă responsabilitatea de a subscrie la programe de stabilizare financiară cu ajutorul fondului utilizabil în timpul unor crize precum cea prin care trece Grecia în prezent.

---

Actualizare 10:00 Cehia refuză să garanteze un posibil împrumut pentru Grecia

Prim-ministrul ceh Bohuslav Sobotka şi ministrul finanţelor Andrej Babis au declarat luni că Republica Cehă refuză să garanteze un posibil împrumut pentru Grecia şi nu îi vor acorda niciun credit direct, informează agenţia Xinhua.

Potrivit lui Sobotka, este mai bine să existe un acord cu condiţii dure pentru Grecia decât un stat prăbuşit total în interiorul UE şi în NATO. El a spus că dacă Grecia vrea mai mult ajutor, trebuie să pună în aplicare măsuri de reformă. El a adăugat că solidaritatea europeană are limite şi graniţe.

Babis a declarat la rândul său că în cadrul mecanismului MESF, alte ţări din UE sunt împinse de asemenea în această problemă. El a amintit o declaraţie făcută în trecut de Consiliul European că acest mecanism nu va mai fi utilizat după iunie 2013, adăugând că Republica Cehă refuză orice garanţii pentru datoriile Greciei.

Potrivit lui Babis, poziţia cehă este că "nu vrem ca acest mecanism să fie utilizat. Şi dacă este, doar temporar". Babis a reiterat că cea mai bună soluţie ar fi plecarea Greciei din zona euro şi o anulare parţială a datoriilor ei. El a adăugat că soluţia este "politică, nu pragmatică".

Preşedintele ceh Milos Zeman a declarat luni că acordul cu Grecia este foarte fragil deoarece Grecia a promis de mai multe ori ceva, dar niciodată nu a îndeplinit. El a respins ideea că Republica Cehă ar trebui să ofere o garanţie pentru un împrumut Greciei. El a considerat o astfel de alternativă ca foarte negativă. El crede că contribuabilii cehi nu ar trebui niciodată să plătească datoriile Greciei.

Republica Cehă ar trebui să ofere garanţii pentru 1,13% din posibilul împrumut în cadrul MESF dacă este aprobat. Babis va reprezenta statul ceh la negocieri la reuniunea de marţi a miniştrilor europeni de finanţe, adaugă Xinhua.

---

Actualizare 09:16 Grecia ratează încă o plată către FMI

Grecia a ratat, ieri, încă o plată în valoare de 450 milioane de euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI), pe lângă cea de 1,6 miliarde euro din 30 iunie, care a plasat-o în incapacitate tehnică de plată.

Purtătorul de cuvânt al FMI a declarat: "Cele 450 milioane euro scadente astăzi din partea Greciei către FMI nu au fost primite. Am informat consiliul executiv de această situaţie. Grecia datorează către FMI aproximativ 2 miliarde euro, până în prezent".

Potrivit FMI, cererea autorităţilor elene pentru o prelungire a obligaţiei de rambursare scadentă pe 30 iunie este de aşteptat să fie discutată de consiliul executiv în săptămânile care urmează.

---

Actualizare 09:00 Proteste la Atena, manifestanţii cerând demisia premierului Tsipras

Acordul încheiat de liderii din Zona euro, privind soarta Greciei a fost primit cu proteste la Atena. Sute de oameni s-au strâns în piaţa Syntagma din faţa Parlamentului, pentru a se opune condiţiilor impuse de creditorii internaţionali. Ei l-au acuzat pe premierul Alexis Tsipras de trădare.

Manifestanţii au scandat sloganuri anti-Guvern şi anti-europene. Ei au fluturat steaguri pe care scria "Nu" şi au cerut Parlamentului elen să respingă acordul. Protestatarii au cerut demisia premierului.

--

Actualizare 08:40 Casa Albă salută un acord "credibil"

Statele Unite salută acordul la care au ajuns Grecia şi creditorii ei asupra unui plan de salvare financiară, a declarat luni Casa Albă, citată de Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a calificat acordul drept un "pas înainte important şi credibil" ce ar include reforme structurale dificile pentru Grecia.

"Statele Unite salută acest acord", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Barack Obama, subliniind de asemenea că rămân încă de trecut "etape importante".

---

Actualizare 08:35 Tsipras ar putea să-şi remanieze Guvernul sau să formeze unul nou, pentru adoptarea reformelor

Premierul grec Alexis Tsipras se confruntă cu misiunea dificilă de a-şi convinge partenerii de coaliţie să voteze acordul încheiat luni dimineaţă cu liderii din zona euro privind un nou plan de salvare a Greciei şi ar putea fi nevoit să-şi remanieze Guvernul şi să se bazeze pe voturile opoziţiei.

Parlamentul grec trebuie să voteze până miercuri seara patru legi, inclusiv cele privind reforma sistemului de pensii şi TVA, relatează BBC News Online.

Potrivit BBC, premierul Tsipras, care a fost ales în ianuarie după ce a promis să pună capăt austerităţii, ar urma să-şi remanieze Cabinetul sau chiar să formeze un nou Guvern de uniune naţională săptămâna aceasta.

Publicaţia elenă Proto Thema scrie de asemenea că, în condiţiile în care numeroşi parlamentari ai partidului premierului, Syriza, ar urma să nu respecte indicaţiile şi să respingă acordul, Tsipras ar putea să-şi remanieze Cabinetul sau să formeze un nou Guvern de coaliţie cu partidele de opoziţie ND, Potami şi PASOK, care susţin planul de salvare.

---

Actualizare 08:20 Unul din partenerii de coaliţie respinge acordul, dar sprijină guvernul

Partenerul mai mic în guvernul de coaliţie de la Atena, Panos Kammenos, a declarat luni, după o întâlnire cu prim-ministrul Alexis Tsipras, că partidul său de dreapta Grecii Independenţi nu poate accepta acordul la care s-a ajuns la summitul zonei euro de la Bruxelles, dar cu toate acestea va continua să sprijine guvernul, relatează agenţia Xinhua.

Remarcile ambigue ale lui Kammenos, care este de asemenea ministrul apărării, au crescut confuzia în legătură cu soarta coaliţiei din două partide condusă de stânga, pe fondul reacţiilor crescânde faţă de condiţiile dure ale celui de-al treilea plan de ajutor pentru Grecia începând din 2010.

"În legătură cu această înţelegere ce aduce elemente cu totul noi... noi nu putem fi de acord... Prim-ministrul s-a confruntat cu o lovitură de stat, un şantaj că sistemul bancar s-ar prăbuşi şi s-ar limita accesul la depozite. El nu putea face nimic altceva confruntat cu această dilemă", a afirmat Kammenos.

Deciziile privind următorii paşi ai Grecilor Independenţi vor fi luate în timpul reuniunii de marţi a grupului parlamentar al partidului, a mai declarat el reporterilor, ieşind din biroul premierului.

"Vom continua împreună, poporul grec şi guvernul ales, să luptăm pentru drepturile oamenilor", a subliniat Kammenos, adăugând că partidul său nu va participa niciodată la o nouă coaliţie de guvernare "pentru o cauză specială" alături de principalul partid de opoziţie conservator Noua Democraţie şi partidul de centru Râul (To Potami n.r.), aşa cum sugerează scenariile din presa locală.

Comentatori media din Atena au interpretat în declaraţia lui Kammenos că el înclină spre un NU sau abţinere de la votul asupra acordului şi primei runde de reforme, aşteptat să aibă loc în parlament până miercuri, aşa cum Tsipras a promis creditorilor.

O poziţie similară este aşteptată din partea "rebelilor" partidului stângii radicale Syriza al lui Tsipras, potrivit analiştilor politici din capitala Greciei. Ministrul energiei Panagiotis Lafazanis, care conduce un grup de adepţi ai liniei dure în Syriza, precum şi alţi parlamentari ai partidului care au criticat acordul de luni asupra datoriei ca fiind "umilitor" pentru Grecia au indicat că vor vota împotriva pachetului sau se vor abţine de la vot, notează Xinhua.

---

Pieţele financiare au exultat, ieri, la vestea că liderii zonei euro au ajuns la un acord privind situaţia Greciei, însă pasul făcut, după 17 ore de dezbateri, este unul de furnică, întrucât "înţelegerea" trebuie să treacă, în primul rând, prin parlamentul Greciei, şi apoi prin parlamentele altor state, printre care al Germaniei, al Finlandei şi al Franţei, traseu care se prefigurează extrem de dificil.

De altfel, optimismul afişat de liderii instituţiilor europene, preluat de pieţele financiare, nu transpare şi în documentul oficial transmis la finalul Euro Summit-ului.

"Summitul Euro subliniază nevoia crucială să fie reconstruită încrederea în autorităţile greceşti, ca precondiţie pentru un posibil acord viitor asupra unui nou program ESM", se arată în debutul documentului.

Pe parcursul documentului, liderii europeni mai precizează că măsurile agreate reprezintă "condiţii minime" pentru a începe negocierile cu autorităţile greceşti.

Cu alte cuvinte, mai e mult până departe.

Totuşi, înţelegerea la care au ajuns liderii europeni, sub rezerva obţinerii aprobărilor, este un bailout de 86 miliarde de euro, pe trei ani, pentru Grecia.

În schimbul ajutorului, Parlamentul grec va trebui să aprobe legi de simplificare a sistemului TVA şi extindere a bazei de aplicare a taxei, pentru asigurarea independenţei totale a Institutului de Statistică ELSTAT, pentru operaţionalitarea Consiliului Fiscal şi reforma pensiilor, până pe 15 iulie, dar şi să adopte Codul de Procedură Civilă, şi să implementeze Directiva UE referitoare la redresarea şi închiderea băncilor, cu sprijinul Comisiei Europene, până pe 22 iulie.

Conform Stratfor, procesul de aprobare a acordului în parlamente poate dura săptămâni.

O altă măsură cerută de creditori este crearea unui fond de circa 50 de miliarde de euro, sub formă de active de stat care trebuie privatizate sau lichidate în următorii ani.

Jumătate din acest fond va fi folosit pentru recapitalizarea băncilor, 25% pentru reducerea ratei datoriei faţă de PIB şi 25% pentru investiţii, potrivit documentului agreat de liderii europeni.

Fondul va fi administrat de autorităţile greceşti şi pus sub supraveghere europeană.

Premierul grec Alexis Tsipras a declarat că prin acordul stabilit a reuşit să îi convingă pe liderii zonei euro să nu plaseze fondul de 50 miliarde euro în Luxemburg şi să îl păstreze în ţară, evitând astfel transferul activelor în străinătate.

"Acordul este dificil, dar am evitat transferul activelor în străinătate", a spus Tsipras. El a menţionat, însă, că "a câştigat finanţare pe termen mediu şi restructurarea datoriilor", probleme care nu s-au aflat pe masa negocierilor înainte de referendum.

Preşedintele francez Francois Hollande a confirmat că acordul stabilit va include o restructurare eventuală a datoriei greceşti prin prelungirea maturităţii.

Liderii Euro au subliniat însă că nu poate fi întreprinsă o tăiere a datoriei nominale.

Până când înţelegerea întruneşte toate condiţiile, Grecia poate primi un împrumut punte, a cărui sumă nu a fost specificată, potrivit oficialilor europeni, pentru ca băncile să poată fi deschise.

Conform presei internaţionale, băncile greceşti urmează să rămână închise până cel puţin miercuri seară.

Eurogrup s-a întors la masa negocierilor, ieri după amiază, să discute despre împrumutul punte.

Însă Ministrul de finanţe finlandez, un susţinător al Grexitului, a lăsat să se înţeleagă că o astfel de finanţare nu încape în discuţie. Acesta a scris pe Twitter: "Este imposibil pentru Finlanda să accepte, astăzi (n.r. ieri), orice finanţare punte pentru Grecia. Nu avem mandat".

• Dacă acordul se concretizează, atunci datoria Greciei creşte, dacă nu, devine tot mai probabil Grexitul

Analizând scenariul că Parlamentul grec, convocat miercuri, aprobă acordul, iar ulterior acesta este avizat şi de parlamentele statelor din zona euro, este probabil ca viaţa în Grecia să îşi reia cursul, cetăţenii trebuind să suporte măsurile de austeritate, în schimbul unei datorii publice şi mai mari, care ar ajunge la peste 200% din PIB.

Analiştii de la Zerohedge notau, recent, că noul program de ajutor nu va face decât să amâne falimentul Greciei, în timp ce datoria ţării trece de la "doar nesustenabilă", la "cu totul ridicolă".

Îndeplinirea acestui scenariu are însă câteva hopuri serioase de parcurs.

Primul ar fi Parlamentul Greciei, în condiţiile în care mulţi parlamentari Syriza şi-au anunţat dezacordul cu măsurile acceptate de premierul Greciei Alexis Tsipras.

Soliditatea majorităţii guvernamentale din Grecia este sub semnul întrebării şi nimeni nu-i poate acuza pe parlamentarii care nu vor fi de acord cu termenii acordului, a declarat luni ministrul muncii grec Panos Skourletis, transmite Reuters, citată de Agerpres.

În susţinerea lui Tsipras a venit ministrul grec responsabil de reforme George Katrougalos. Acesta a admis că înţelegerea de la Bruxelles nu este una dorită de Guvernul grec, însă este una care menţine ţara pe linia de plutire.

"Toată lumea din Grecia înţelege că primul ministru s-a luptat contra unor şanse imposibile şi a obţinut maximul posibil, în aceste circumstanţe. În principiu, şi folosesc această expresie des, prima obligaţie a unui soldat nu este să nu se predea şi apoi să supravieţuiască pentru următoarea luptă. Cred că premierul a reuşit să facă asta", a spus ministrul, citat de BBC.

În schimb, Yanis Balafas, un parlamentar Syriza, apropiat de Tsipras, a avertizat că guvernul poate fi divizat serios din cauza acestei înţelegeri, potrivit Bloomberg: "O parte dintre parlamentarii şi oficialii Syriza nu acceptă tacticile prim-ministrului nostru".

Întoarcerea de la Bruxelles fără un acord ar fi însemnat ca Tsipras să se încarce, el singur, de responsabilitatea pentru un Grexit, însă, acceptând să ajungă la o înţelegere la Summitul Euro, el s-a compromis în faţa celor care, prin Referendum, i-au transmis că nu vor austeritate şi, implicit, i-au cerut să se opună Uniunii Europene.

De altfel, ideea de Grexit, care a circulat în rândul miniştrilor de finanţe din zona euro, pare să fie în asentimentul electoratului elen, care, în proporţie de 60%, a spus "Nu" austerităţii.

Desigur, nu toţi cei care au votat "Nu" s-au opus rămânerii în zona euro, însă este de presupus că o bună parte dintre ei sunt contra instituţiilor europene.

Parlamentul grec, ca reprezentant al poporului, poate înţelege că cetăţenii vor fi votat pentru Grexit şi, pe fondul fragmentării Syriza, ar putea respinge acordul de la Bruxelles.

Acest scenariu ar putea duce la răsturnarea Guvernului Tsipras şi la alegeri anticipate. Nu este clar dacă Syriza îşi poate menţine bazinul electoral, în acest caz.

Alte hopuri în calea acordului sunt aprobările parlamentelor anti-ajutorului pentru Grecia, în special Germania şi Finlanda.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că va recomanda parlamentului să aprobe acordul, dacă legile impuse Greciei sunt aprobate de Parlamentul grec.

Merkel a recunoscut ieri că Berlinul a renunţat la pretenţia conform căreia în documentul convenit de liderii Eurogrupului să se menţioneze explicit că Grecia "trebuie să ia o pauză" din zona euro, dacă nu întruneşte condiţiile pentru acordarea unui nou program de asistenţă financiară, informează Reuters.

"Nu avem nevoie de un plan B, pentru că planul A a fost aprobat", a spus Merkel, a cărei ţară este cel mai mare contributor la programele de asistenţă financiară din zona euro.

Sâmbătă, în contextul întâlnirii Eurogrup (miniştrii de finanţe din zona euro) despre planul de reforme înaintat de Atena, "Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung" (FAS) a publicat informaţia că ministrul de finanţe al Germaniei ia în considerare ieşirea temporară a Greciei din zona euro, pentru o perioadă de cinci ani.

În plus, ministrul finlandez al Finanţelor Alexander Stubb a fost somat de către Parlamentul ţării sale să negocieze o ieşire a Greciei din zona euro (Grexit), a anunţat sâmbătă seara televiziunea publică Yle, relatează AFP în pagina electronică.

Respingerea acordului fie de Parlamentul grec, fie de oricare alt parlament din Zona Euro invalidează înţelegerea şi conduce, cu probabilitate mare, către Grexit.

De alfel, premierul olandez Mark Rutte a spus că, în ciuda acordului, încă nu poate prezice dacă Grexitul a ieşit din discuţie.

Chiar dacă posibilitatea "Grexit"-ului temporar nu a fost menţinută în declaraţia oficială de după Summit, discuţiile pe această temă au evidenţiat problemele serioase suferite de proiectul european.

• Susţinătorii Greciei văd acordul drept o lovitură de stat şi au iniţiat hashtag-ul #ThisIsACoup, pe Twitter

Oricare ar fi parcursul acordului de luni dimineaţă, poziţia intransigentă a Germaniei, susţinută în special de ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble, a stârnit un val de critici.

Cererile liderilor europeni şi acceptate, într-un final, de premierul grec Alexis Tsipras, sunt văzute drept draconice, iar susţinătorii Greciei au iniţiat o temă de discuţie sub hashtag-ul #ThisIsACoup (Aceasta este o lovitură de stat), în special contra Germaniei şi a lui Wolfgang Schäuble.

Mesajele pe Twitter sub acest hashtag s-au înmulţit în ultimele zile, comentează France Presse.

Lansarea "#ThisIsACoup" îi este atribuită lui Sandro Maccarrone, profesor de matematică şi fizică din Barcelona, însă tema a fost preluată rapid, devenind una dintre cele mai utilizate de pe Twitter, existând sute de mii de mesaje care conţin acest hashtag.

Luni dimineaţă, #ThisIsACoup încă era unul dintre cele mai utilizate hashtag-uri în numeroase ţări europene - Grecia, Franţa şi chiar Germania.

Printre utilizatorii celebri ai acestui hashtag se află laureatul Premiului Nobel pentru economie Paul Krugman, care a calificat drept o "nebunie" cerinţele solicitate Atenei de creditorii internaţionali (vezi articolul "Krugman: «Oferta Eurogrup, o trădare îngrozitoare a proiectului european»").

La rândul său, liderul formaţiunii spaniole Podemos, Pablo Iglesias, a scris pe contul său de Twitter, folosind acelaşi hashtag: "Tot sprijinul pentru poporul grec şi guvernul său contra mafioţilor".

Pentru o scurtă perioadă, #ThisIsACoup l-a avut drept "rival" pe #TsiprasLeaveEUSummit, prin care se cerea şefului guvernului grec să părăsească summitul zonei euro de la Bruxelles.

Luni, profesorul universitar german Henrik Enderlein a scris pe Twitter, referindu-se la acordul de la Bruxelles: "Toate părţile trebuie să se întrebe cum s-a putut produce o astfel de escaladare a lucrurilor, în inima Europei", încheind mesajul său cu hashtag-ul #ThisIsAShame (Este o ruşine).

Potrivit The Guardian, "#ThisIsACoup" a fost al doilea cel mai folosit hashtag din lume, pe Twitter, şi primul în Germania şi Grecia, în noaptea în care liderii europeni au discutat, în noapte, să îl convingă pe premierul grec să accepte acordul sau să se confrunte cu falimentul şi expulzarea ţării sale din zona euro.

Tema a fost folosită masiv şi în Finlanda, al cărei guvern este pro Grexit.