Procesul în care judecătorii urmează să constate calitatea Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu de colaborator al Securităţii, la solicitarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), se află în desfăşurare.
Primul termen de judecată a fost vineri, 18 septembrie, când judecătorii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au amânat judecata pentru 30 octombrie, după ce avocatul Gheorghe Piperea a făcut o cerere de intervenţie, solicitând să intervină în proces ca preşedinte al Asociaşiei Parakletos.
După proces, avocatul Piperea ne-a decalarat: "Prezenţa mea în sala de judecată a deranjat foarte mult, în special Valeriu Stoica, unul dintre avocaţii Guvernatorului BNR. Procesul a început cu o amânare şi vor face şi o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale. Probabil că prima instanţă va dura cel puţin un an, dacă nu cumva judecătorul la termenul următor va respinge excepţia de sesizare. Există şi posibilitatea să spună că acceptă sesizarea, dar procesul merge mai departe. Cu siguranţă, însă, având în vedere care a fost reacţia avocatului lui Isărescu, vor face tot posibilul să împiedice intervenţia mea în dosar".
Amintim că CNSAS a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea lui Mugur Isărescu de colaborator al Securităţii, după ce, în urmă cu circa un an, avocatul Piperea a sesizat Consiliul să verifice acest aspect.
În cadrul procesului de vineri, Valeriu Stoica a afirmat că sunt multe înscrisuri depuse la dosar de CNSAS care nu sunt lizibile, iar judecătoarea care se ocupă de acest caz a dispus remedierea acestei probleme.
În cererea trimisă în instanţă, CNSAS susţine că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
Consiliul citează mai multe documente privind colaborarea şefului băncii centrale cu fosta Securitate. În opinia CNSAS, informaţiile furnizate de Mugur Isărescu au îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
În urmă cu trei ani, România Liberă a scris că Mugur Isărescu a fost colaborator al Securităţii sub numele de cod "Manole".
La acel moment, CNSAS nu avea posibilitatea, conform legii, să verifice calitatea de colaborator al Securităţii a guvernatorului BNR, însă Parlamentul a modificat legislaţia aflată atunci în vigoare.
Răspunsul Guvernatorului Băncii Centrale la acuzaţiile de la acea vreme a fost dat în cadrul unui interviu publicat în Jurnalul Naţional. Şeful BNR arăta, printre altele: "Activitatea mea de dinainte de 1989 este arhicunoscută. Am lucrat timp de 17 ani într-un singur loc, la Institutul de Economie Mondială. (...); Institutul avea într-adevăr o poziţie specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preţuri, evoluţii de cursuri valutare, ştiri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituţiile abilitate, la Ministerul Comerţului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceauşescu. Având în vedere importanţa şi destinaţia acestora, era precizat cu iniţiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, şi continuă să prezinte interes şi astăzi, întrebările legate de activitatea IEM".