PIPEREA: "Firmele controlate de Cătălin Chelu riscă să intre în blocaj"

Decesul omului de afaceri Cătălin Chelu complică foarte mult situaţia firmelor pe care le deţinea direct şi indirect, unele fiind listate, apreciază avocatul Gheorghe Piperea, care ne-a declarat că acestea riscă să se confrunte cu o criză decizională şi blocaj financiar. Domnia sa a adăugat că, cel mai probabil, dosarele penale pe care le mai are vor fi închise.

Omul de afaceri Cătălin Chelu a decedat în Iordania, după cum a transmis, ieri, Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în urma unei solicitări a Ziarului BURSA, confirmând, astfel, informaţiile apărute anterior în presă.

Potrivit răspunsului transmis redacţiei de către MAE, în urma demersurilor întreprinse de Ambasada României în Regatul Haşemit al Iordaniei, potrivit informării primite din partea unui spital din Amman, se confirmă decesul cetăţeanului român Cătălin Chelu. Decesul a survenit la data de 8 decembrie 2014, informează instituţia.

Omul de afaceri gălăţean Cătălin Chelu, ar fi murit de o boală de inimă, el fiind înscris pe o listă de aşteptare pentru transplant cardiac, potrivit unor surse apropiate acestuia şi citate de presa centrală.

Gheorghe Piperea ne-a spus: "Dacă afaceristul controla îndeaproape toate activităţile acestor companii şi influenţa procesul de decizie, atunci este clar că va exista un blocaj, posibil chiar probleme financiare mari, care să conducă la insolvenţă sau faliment. Rudele pot refuza preluarea averii din cauza problemelor de natură penală ale omului de afaceri şi atunci este numit un curator al societăţilor. Există şi posibilitatea ca procurorii să decidă să se îndrepte, pentru recuperarea prejudiciului din dosare, către rudele şi/sau apropiaţii afaceristului decedat dacă aceştia erau implicaţi în afaceri ca acţionari sau administratori".

• Dosarele penale

Cătălin Chelu a fost condamnat definitiv la şase ani de închisoare în dosarul "Mită la MAI", pentru tentativă de mituire a fostului secretar de stat în Ministerul de Interne, Dan Valentin Fătuloiu. Pe 11 septembrie, Chelu a fost dat în urmărire naţională. Cum nu a fost de găsit, la finele lunii septembrie, oamenii legii au fost nevoiţi să-l dea în urmărire internaţională.

Cătălin Chelu a fost învinuit că, din august până în 12 noiembrie 2010, i-a promis 1 milion de euro chestorului-şef Dan Valentin Fătuloiu (denunţător în dosar). În schimbul banilor, Fătuloiu trebuia ca, în calitatea sa de secretar de stat în MAI, să "îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale având ca obiect infracţiuni comise de către Chelu Cătălin Constantin şi persoanele apropiate acestuia", se arată în rechizitoriul DNA.

Pe 23 noiembrie 2010, Fătuloiu a fost revocat din funcţie, la scurt timp după scandalul privind mita promisă de Chelu. Decizia a fost luată în urma verificărilor făcute de Corpul de control al MAI la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ. Controlul a fost dispus ca urmare a asasinatului din 14 noiembrie de la Piatra Neamţ şi după ce fostul şef al IPJ Neamţ, Aurelian Vasea Şoric, a fost învinuit că ar avea legături cu lumea interlopă. Aurelian Şoric şi-a dat demisia la puţin timp după izbucnirea scandalului şi a fost cercetat disciplinar la nivelul MAI.

Cătălin Chelu s-a remarcat prin achiziţia unor pachete de acţiuni consistente prin care a obţinut controlul la zeci de companii tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), transformate în marea lor majoritate în vehicule de investiţii şi speculaţii.

Prin intermediul acestora şi al altor SRL-uri, sau al unor firme partenere, Chelu achiziţiona de la bursă acţiunile companiilor vizate, care deveneau în scurtă vreme instrumente de trezorerie consolidată a afacerilor sale şi, tot mai puţin, firme active în domeniile lor.

De-a lungul timpului, a primit numeroase amenzi de la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (devenită ASF).

În noiembrie 2012, DIICOT a anunţat că omul de afaceri Cătălin Chelu şi alte 15 persoane sunt urmărite penal pentru delapidare, evaziune fiscală şi spălare de bani, fiind acuzate că au înfiinţat peste 168 de companii şi zece organizaţii non-profit, pe care le-au utilizat pentru tranzacţii bursiere. Prejudiciul cauzat este estimat la 20 milioane euro, sumă corespunzătoare unui rulaj al tranzacţiilor bursiere în valoare de 80 milioane euro, conform DIICOT.

Procurorii au constatat că omul de afaceri, împreună cu membri ai familiei sale şi alte persoane, au acţionat în vederea eludării dispoziţiilor legale referitoare la tranzacţiile efectuate pe piaţa de capital, pentru a obţine câştiguri financiare, şi a converti în lichidităţi plasamentele deţinute la mai multe companii listate la secţiunea Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

DIICOT a arătat, la vremea respectivă, într-un comunicat: "Pentru realizarea acestui obiectiv, învinuitul a înfiinţat peste 168 de societăţi comerciale tip SRL, mare parte cu sediul în municipiul Galaţi şi 10 asociaţii non-profit, pe care le-a utilizat pentru a achiziţiona instrumente financiare şi a dobândi o poziţie de control în cadrul mai multor emitenţi de valori mobiliare. Un grup de firme controlate de către Cătălin Chelu şi ceilalţi învinuiţi a achiziţionat, prin intermediul unei case de brokeraj, titluri emise de către SIF-uri în valoare totală de peste 780.000.000 lei, din care s-au încasat dividende în valoare de 760.000 lei şi s-a retras din conturi suma de 154.000.000 lei, pentru ca, ulterior, să dispună în mod discreţionar de resursele societăţilor astfel controlate, beneficiind de lichidităţile obţinute prin delapidarea patrimoniului acestora".

Oamenii legii au reţinut că societatea Cony Sat SA Galaţi, controlată de către membrii grupării, a înregistrat în contabilitate, la categoria cheltuieli deductibile fiscal, contravaloarea unor lucrări de construire a unor reţele de CATV, neexecutate în realitate de către societăţile antreprenoare, cu consecinţa diminuării sumelor datorate bugetului de stat, respectiv impozit pe profit şi TVA

DIICOT le-a adus la cunoştinţă acuzaţiile lui Cătălin Chelu şi celorlalţi membri ai grupării, printre care se numără Cezar Rimar, Doina Lilioara Rimar şi Gabriel Constantinescu, în perioada 17 septembrie - 31 octombrie 2012.

De altfel, în luna ianuarie, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) retrăsese autorizaţia de funcţionare a firmei de brokeraj City Invest Galaţi, deţinută de către Cătălin Chelu, după ce a constatat mai multe încălcări ale legislaţiei pieţei de capital, inclusiv practici frauduloase şi o posibilă spălare de bani.

Cătălin Chelu a fost unul dintre cei mai controversaţi investitori de pe piaţa noastră de capital şi s-a aflat de mai multe ori în conflict cu CNVM (în prezent ASF), precum şi cu conducerile SIF-urilor.

În noiembrie 2010, Chelu era cercetat în aproape 50 de dosare aflate în lucru la unităţi de poliţie şi de parchet, printre care trei instrumentate de procurorii DIICOT, sub aspectul comiterii de infracţiuni la legea pieţei de capital, evaziune fiscală şi spălare de bani.

• Cum a făcut primii bani

De-a lungul timpului, presa a relatat pe larg despre afacerile gălăţeanului, care se pare că primii bani i-ar fi făcut în 1993, când s-a lansat în afaceri, înfiinţând la Galaţi compania de cablu "Cony Sat".

O parte din banii câştigaţi i-a investit în piaţa de capital, iar cealaltă parte i-a folosit ca să cumpere societăţi scoase la privatizare de la Fondul Proprietăţii de Stat.

În 2003, subcomisarul Daniel Mergeanu, şeful Poliţiei Economico - Financiare din Galaţi, declara că omul de afaceri Cătălin Chelu a fost invinuit de crearea unui prejudiciu de 4,3 miliarde de lei vechi făcut prin înşelăciune cu consecinţe grave şi folosirea cu rea- credinţă a unor bunuri ale unei societăţi unde era administrator.

Pe Bursă, Chelu a devenit faimos pentru investiţiile în SIF-uri şi conflictele iscate în urma depăşirii limitei maxime de deţinere de 1%. Gălăţeanul a fost unul dintre cei mai vocali opozanţi ai modificării, în 2006, a legii pieţei de capital care prevedea suspendarea drepturilor de vot pentru persoanele care deţin concertat peste 1% din SIF-uri şi le obliga să vândă acţiunile care depăşeau limita.

Proiectul de modificare a legii pieţei de capital a venit la câteva luni după ce, în februarie 2006, preşedintele Traian Băsescu a pomenit de existenţa unor grupuri de interese care vor să pună mâna pe cât mai multe deţineri la cele cinci SIF-uri.

În 2004, a reuşit să intre în Consiliul de Administraţie de la SIF Moldova, iar în 2008, Chelu a luat prin surprindere întreaga piaţă de capital, după ce este ales preşedintele SIF Moldova, în urma unei demisii surprinzătoare a lui Sorin Mihail Turtoescu de la şefia SIF-ului. Nu a apucat să-şi vadă visul cu ochii, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare refuzând să îl valideze în funcţia de preşedinte al SIF.

Tot în 2008, Chelu a intrat în conflict deschis cu Dinel Staicu, preşedintele de atunci al SIF Oltenia, de asemenea, unul dintre cei mai controversaţi actori ai pieţei de capital autohtone.

Staicu l-a acuzat, la vremea respectivă, pe Chelu că a vrut să preia controlul asupra SIF Oltenia în contextul Adunării Generale din august când drepturile de vot ale unor acţionari au fost suspendate pe motiv că ar depăşi pragul de 1% şi că ar acţiona în mod concertat cu omul de afaceri gălăţean. Staicu a susţinut atunci că omul de afaceri gălăţean ar fi încercat să îl alunge de la conducerea SIF în contextul în care DIICOT ar fi solicitat SIF Oltenia informaţii privind unele tranzacţii în care erau implicate societăţi ale lui Chelu.

În noiembrie 2008, Chelu a fost revocat de acţionarii SIF din funcţia de administrator al SIF Moldova.

Chelu a intrat apoi în vizorul reglementatorului pieţei pentru că nu a lansat oferte de preluare la mai multe companii unde atinsese pragul de deţinere prevăzut de lege.