Planul de austeritate, adoptat de Atena

• Pe străzile capitalei elene au continuat manifestaţiile violente

• "Dizolvaţi Parlamentul!", strigau protestatarii furioşi

Parlamentul de la Atena a aprobat, ieri, planul de austeritate propus de guvern, ceea ce permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată.

Planul în favoarea căruia s-au pronunţat 155 de parlamentari din totalul de 300, presupune reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe în sumă de 28 de miliarde de euro, care vor fi implementate pe o perioadă de cinci ani. Pentru astăzi este programat încă un vot, care va face posibilă aplicarea măsurilor bugetare individuale şi a privatizării unor active ale statului. Odată obţinut acest vot, liderii europeni pot decide, în reuniunea din 3 iulie, eliberarea celei de-a cincea tranşe, de 12 miliarde de euro, din împrumutul de 110 miliarde euro obţinut de Grecia anul trecut, de la UE şi FMI.

Votul de ieri din Legislativ s-a des-făşurat pe fondul demonstraţiilor din stradă, grecii protestând violent, în capitală, faţă de noile măsuri stabilite de guvern. Zeci de mii de greci au manifestat în piaţa Syntagma din faţa Parlamentului, într-un oraş paralizat de grevă. Forţele de poliţie au folosit gaze lacrimogene ca să înlăture grupurile de protestatari din faţa clădirii Legislativului, unde cei prezenţi strigau: "Dizolvaţi Parlamentul!".

"Poliţişti - porci, criminali!", le spuneau demonstranţii furioşi forţelor de ordine, în care aruncau cu pietre. Protestatarii au blocat drumurile cu tomberoane răsturnate sau cartoane incendiate.

Ieri, Grecia a fost în cea de-a doua zi a grevei generale de 48 de ore care a început marţi şi a dus la anularea multor zboruri şi curse feroviare, la întreruperea furnizării de electricitate, oprirea activităţii în administraţie, bănci, spitale, porturi, companii media.

La manifestaţii au participat membrii celor trei sindicate majore. Protestatarii spun că măsurile de austeritate îi privesc, în principal, pe cei care "îşi permit cel mai puţin acest lucru".

Premierul elen, George Papandreou, s-a angajat, înaintea votului din Parlament, să facă totul "ca să evite intrarea ţării în incapacitate de plată".

Oficialul de la Atena a spus: "Nu există un plan B pentru salvarea Greciei în afară de adoptarea acestui program. Să facem totul ca să evităm în ţară ceea ce ar însemna o încetare a plăţilor".

Planul de austeritate presupune reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe de 28 miliarde euro, respectiv privatizări în sumă de 50 miliarde euro.

•

După votul din Parlamentul elen, euro a crescut cu 0,1% pe piaţa din New York, la ora 10.39, ajungând la 1,4386 dolari.

•

Aprobarea planului de austeritate fereşte Grecia de faliment şi creează condiţiile pentru obţinerea celui de-al doilea program de finanţare, potrivit autorităţilor de la Bruxelles. "Grecia a făcut un pas important pe drumul consolidării fiscale şi al reformelor structurale necesare susţinerii dezvoltării", au afirmat, într-o declaraţie comună, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman Van Rompuy.

• • Oficial grec: Băncile mari greceşti pot să absoarbă creditele neperformante

Valoarea datoriei private a Greciei se ridică la 110% din PIB, a declarat, ieri, Konstantinos Papadopoulos, secretar general pe probleme de Relaţii Economice Internaţionale şi Cooperare pentru Dezvoltare, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Greciei. Domnia sa consideră că această proporţie, ca şi raportul credite/depozite, de 118%, sunt "rezonabile", dacă le comparăm cu cele ale Irlandei, Spaniei sau Portugaliei.

Potrivit oficialului grec, activele bancare greceşti se cifrează la circa 225% din PIB, băncile greceşti confuntându-se, mai degrabă, cu o problemă de lichiditate decât cu una de capital, în condiţiile în care acesta se ridică la 12 miliarde euro, iar baza de depozite a scăzut cu circa 16%. Domnul Papadopoulos a menţionat că băncile mari elene au suficiente profituri să absoarbă creditele neperformante, care au crescut, în ultima vreme, urmând să atingă nivelul maxim în acest an.

Domeniul bancar din Grecia a fost mai puţin afectat de recesiune, fiind lovit de criză în mod indirect, a mai precizat domnia sa: "Băncile greceşti au fost afectate în mod indirect de criză, întrucât nu s-au implicat în produse cu risc ridicat. Au urmat un curs destul de echilibrat, având ca sursă depozitele clienţilor. Cele mai mari bănci elene sunt profitabile." O importanţă majoră în acest sens o au subsidiarele din regiune, susţine oficialul grec: "Pentru băncile elene, poziţionarea regională este un mod inteligent de gestionare a riscului bancar". Acesta a mai precizat că vor fi reduse costurile din cadrul filialelor bancare din regiune. (E.O.)

• • Papadopoulos: Abia acum, salariile grecilor încep să se apropie de valorile reale

Salariile angajaţilor greci încep, abia acum, să se apropie de valorile reale pe care ar fi trebuit să le aibă, a declarat, ieri, într-un forum româno-elen, Konstantinos Papadopoulos, secretar general pe probleme de Relaţii Economice Internaţionale şi Cooperare pentru Dezvoltare, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Greciei: "Revenirea creşterii economice a Greciei depinde de progresul reformelor structurale, de măsurile adoptate pentru reducerea costurilor de producţie şi a salariilor şi de economiile făcute în sectorul public, pentru eliberarea resurselor financiare care să fie mobilizate în sectorul privat.

Aceşti trei factori sunt în curs de derulare, însă ritmul este mult mai lent decât dacă s-ar opera reduceri în fiscalitate, dacă s-ar reduce salariile şi pensiile". Domnia sa a menţionat că evoluţia economică negativă a Greciei va continua până la finalul acestui an, în condiţiile în care a fost observată o lipsă de disciplină în adoptarea unor metode de structurare, iar valoarea titlurilor de stat este mai redusă decât anul trecut.

Oficialul elen a spus că unul dintre motivele care au stat la baza izbucnirii crizei din Grecia este expansiunea uriaşă a sectorului de stat: "Între 2005 şi 2009, cheltuielile publice au crescut cu 44-53% din PIB. Datoria publică a crescut, ulterior, cu 77%. A fost doar o chestiune de timp până când s-a ajuns la lipsa de sustenabilitate a Greciei. Am fost nevoiţi să recurgem la FMI şi UE, considerând că cele 110 miliarde euro sunt mai mult decât suficiente pentru ca economia să-şi revină, dar nu a fost aşa".

Cu toate acestea, Konstantinos Papadopoulos s-a arătat optimist referitor la revenirea economică a Republicii Elene, ţinând să sublinieze importanţa pe care o are sprijinul acordat de Banca Centrală Europeană şi UE: "Guvernele statelor membre au dovedit că în faţa crizei pot acţiona rapid şi flexibil. Suntem departe de a ne epuiza setul de instrumente. După ce va trece criza, economiile noastre vor fi mult mai puternice decât înainte". (E.O.)