PLASAMENTE ALTERNATIVE

În acest an, şcolile încep la nine-eleven, adică pe 11, în tradiţionala lună septembrie. Ar trebui să fie OK, că am auzit şi profesori zicând, bă, mie îmi convine cât ne dă acum, după grevă! Atenţie, însă, să nu afle elevii că greva nu este încheiată, ci doar suspendată. Adică poate fi reluată peste 20 de ani, cu aceiaşi lideri sindicali, că doar sunt eterni, şi ei, şi metodele, sau poate fi reluată chiar acum, la început de an şcolar, care se va amâna. Începerea. Sunt sute de mii de elevi şi ceva profesori care speră asta. Niciodată, dar niciodată vacanţa de vară nu a fost şi nu va fi suficientă. Nu luaţi liniştea apatică a elevilor drept consolare sau, mai rău, bucurie de revenire la şcoală, cum că îşi revăd colegii, bleah, sau profesorii dragi, mă laşi?!

Lecţiile şi testările şcolare sunt absolut inutile. Folosesc doar profesorilor care din asta trăiesc. Cei care dau meditaţii trăiesc mai bine. Şi au timp să performeze şi în politică, să conducă un oraş ca pe un stat şi un stat ca pe un sat şi să meargă şi în Deltă, vara, şi în Austria, iarna. Singurii profesori îndrăgiţi sunt cei de pe ecranul calculatorului sau cei exilaţi pe un picture in picture de pe telefon. Sunt cu toţii depăşiţi de năvala informativă oferită de tehnica actuală. Dacă nu au un curs/lecţie bine structurat/ă, clar/ă şi pentru ei, şi-au pierdut clienţii, atenţia se duce într-un nor de praf. Ca să mă exprim scolastic, că nu dă bine să invoci un nor de nimic.

Nici mai sus, după bac, nu e mai altfel. Asta dacă reuşeşti să cucereşti acest prag ciudat. Bacul este un mare zid de care trebuie să treci, deşi el este ciuruit, cade tencuiala poleită de pe el, iar restaurările tip reformă se fac doar sus. A ajuns o caricatură de colos cu picioare sensibile, la care profesorii îşi cer să te închini. Dar când tu, elevul, o iei pe alt drum şi nu te interesează bacul nici cât viaţa intelectuală a pisicii vecinului, profesorii nu pot face decât o faţă lungă, la acelaşi nivel de interes cu elevul, să constate situaţia şi să spună universităţilor, aşa, în trecere, că s-ar putea să nu mai aibă studenţi. Sub conducerea unei doamne ce era să devină chiar ministră a Învăţământului, o "privată" de renume şi vechime se stinge pe picioare. Deja a lansat moda neşcolarizării în anul I, care a devenit II prin neprezentare, şi, în curând va termina cu 0 absolvenţi din tot atâţia înscrişi. Măreaţă lucrare, mai ales că universitatea era preferata unor cercuri politice care le trimiteau studenţi din rândul funcţionarilor publici şi parlamentari. Întâmplător, se împlinesc 350 de ani de la naşterea şi 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir. Am luat un eveniment la întâmplare.

Acum, a picat ca un trăznet şi vestea că nu mai avem nicio universitate în topul Shanghai al universităţilor din lume. Ce să înţeleagă opinia publică, facem facultate după Bologna şi ne cântărim performanţa după Shanghai! Ar trebui să fim trişti dar de fapt suntem foarte veseli că am fost, totuşi, în prestigiosul. Da, aşa ni se spune, că era un top foarte prestigios, Academic Ranking of World Universities (ARWU), realizat de academia din Oxford, de institutul din Harvard?! Nuuu, de Shanghai Ranking Consultancy, adică o firmă de consultanţă din Shanghai. Pe ultima sută de locuri, din mia acestui top, găsim universitatea din Ghana, universitatea din Novi Sad, multe coclauri din ţările BRICSplus, unde China se bate cu Rusia pe lidership, şi o avalanşă de universităţi din China, care parcă se înghesuie să prindă clasamentul măcar în uşă, ca pe vremuri în autobuze, călătorind chiar şi pe scară. Atenţie, însă, în interior, pe scaunele din faţă, la locurile 101-200, se află Universitatea Wuhan. Dacă nu sunteţi o fire umanistă ci mai pangolineză, vedeţi, pe locurile 800-900, universitatea de ştiinţă şi tehnologie din Wuhan, care, cică, are aşa nişte laboratoare!!

De fapt, cam aşa arată clasamentul, prima universitate chineză apare la poziţia 22, mai dă un rând de occidentale, mai glazurezi cu BRICS-uri, acum în varianta "plus", mai dai nişte chinezisme universitare, până la poziţia 1000, deţinută, logic, de universitatea de economie şi drept din Zhongnan. Şi, şoc, am o revelaţie, înţeleg de unde a luat ASE-ul bucureştean ideea de a-şi face o facultate proprie de Drept! Asta deşi nici ASE-ul, creator de puternice personalităţi, de la Ceauşescu N, la Isărescu MC, nici Universitatea Bucureşti sau cea din Iaşi nu sunt şi nici nu au fost, recent, în "prestigiosul" Top Shanghai pe universităţile lumii. A fost doar Clujul, Universitatea nu CFR, dar am învăţat să apreciem asta de abia acum, când nu mai este. Şi sunt acolo universităţi cu nume exotic, de cocktail, de medicină militară sau veterinară, fără indicarea oraşului, universităţi care sunt plătite să le poată pune în clasament şi universităţi care plătesc greu să apară şi ele. Noi nu suntem de nicio parte a interesului. Ruşine "U" Cluj, hai "Ştiinţa" Craiova!

Dar nu numai şcolile încep, ci şi licitaţiile de artă şi obiecte de colecţie! Alis îşi începe periplul pe 10 septembrie, cu preţuri accesibile şi multe lucrări de grafică, iar Artmark pe 21 septembrie, cu orice cel mult 100 de euro. Cărţi sunt doar la licitaţiile Alis, că are, dintotdeauna, o secţiune specială, Bibliofilie. La prima licitaţie din septembrie, se oferă doar volume de secol XX, multe cu autograful autorilor. Este o lecţie bună, în măsura în care nu prea se mai ştie ce este aceea o carte iar autograful poate fi o noţiune uşor de confundat.

Historic promite, în septembrie şi octombrie, o licitaţie în trei acte, numită "România la porţile civilizaţiei". Citind cârcotăşeşte printre rânduri, am zice că România nu cunoaşte încă civilizaţia, şi cam stă pe la porţile ei. Oricum am lua-o, oferta anunţată începe cu cărţi. Urmează acte, manuscrise, fotografii, documente, hărţi, ordine, decoraţii, medalii, insigne, monede, timbre şi obiecte istorice. Adică istorie adevărată, dragi profesori, elevi, studenţi, masteranzi! Să fie cu succes şi lumină, Noul An de învăţare!