PLASAMENTE ALTERNATIVE Liniştea şi neliniştea lui Tzara 125

Tristan Tzara se născu, cu numele de Samuel Rosenstock, la 16 aprilie 1896, la Moineşti, în Bacău. Acum fix 125 de ani, aşadar. Am calculat şi verificat, 125 ies. Este o aşa linişte că m-am temut de vreo greşeală. Dar nu, nu este nicio greşeală, ies mereu 125! Unasutădouăzecişicinci de ani. Am auzit doar de evenimentele realizate de ICR New York şi ICR Tel Aviv, poate au fost mai multe dar, cu toate acestea, am fost foarte departe de ce ar fi trebuit să fie o aniversare Tristan Tzara. Poate nu se ştie în ziua de azi, când nici cultura şi nici studiile nu mai contează, dar 125 este o cifră rotundă, mai rotundă decât 120 sau 130. Ne aminteşte de centenare pe care le ratăm cu aceeaşi indolenţă. Centenarul DADA din 2016 a fost mult mai viu şi interesant, s-a vorbit mai mult despre Tristan Tzara decât acum, la aniversarea sa. E drept, acum avem pandemie şi politică, ce ne mai trebuie cultură şi spirit.

Tristan Tzara este o legendă adevărată, interesantă în fiecare secundă a sa, care începe în România şi continuă în avangarda artistică internaţională, unde s-a mutat de pe când era adolescent la Bucureşti. Există multă literatură serioasă despre Tristan Tzara şi DADA, o lectură pasionată ne poate lămuri de unde vine pseudonimul său, cât a contribuit el la naşterea şi viaţa pasională a mişcării DADA, ce a făcut în Franţa şi cu cine a lucrat, cine i-au fost prietenii şi cine i-a proiectat casa de la Paris. Şi încă multe altele, mistere ştiute de toţi cei care trăiesc pentru artă şi cultură, care ştiu ce înseamnă Tristan Tzara şi DADA pentru avangarda artistică şi pentru istoria culturală a omenirii. Un simplu calcul ne arată că Tristan Tzara făcea dadaismul la 20 de ani, astfel că acum sărbătorim şi 105 ani de la apariţia mişcării DADA. Sau, mai bine zis, 5 ani de la marea sărbătoare a centenarului dadaist.

Să nu ne facem probleme inutile şi false, peste tot se spune despre Tristan Tzara că era născut în România ba chiar se insistă pe începuturile sale avangardiste de la Bucureşti. Pentru că România este un nume de început pentru avangarda artistică internaţională, sunt nume emblematice de artişti, de publicaţii, reviste sau cărţi, de iniţiative, de cenacluri literare, fără de care nu se poate scrie nicio istorie a avangardei. Şi nici nu s-a încercat aşa ceva. În 1912, pe când aveau vreo 17 ani, S. Samyro, adică Tristan Tzara de mai târziu, împreună cu Marcel Iancu, devenit şi el Janco, şi cu Ion Vinea fondau revista "Simbolul". În zilele noastre înţelegem mult mai bine de unde venea "ro" din primul pseudonim al lui Samy Rosenstock, care este menţionat peste tot în istoria avangardei, a dadaismului sau a numelui lui celebru, Tristan Tzara.

Centenarul DADA a fost întâmpinat la Strasbourg cu o expoziţie dedicată lui Tristan Tzara, la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din prima capitală a Europei. "Tristan Tzara, l'homme aproximatif. PoPte, ecrivain d'art et collectionneur" s-a deschis la 24 septembrie 2015 şi s-a închis la 17 ianuarie, anul următor. A fost o expoziţie declarată "de interes naţional", fiind prima dedicată lui Tristan Tzara. A fost o expoziţie impecabilă, plină, intensă, adevărată, nu interesantă ci cuceritoare. Expoziţia, ca şi viaţa lui Tristan Tzara, începe în România. Institutul Cultural Român şi Muzeul Naţional al Literaturii Române au susţinut simeza strasbourgheză de acum cinci ani. La 19 ani, în 1915, Tzara şi Janco pleacă în Elveţia, la studii. Nimeresc la Zurich, un oraş deloc cuminte, vine chiar şi Lenin pe acolo, în 1916, un an înainte de a deveni ţar de tip nou al Rusiei sovietizate şi sovietizante. Dacă nici asta nu este o întâmplare dadaistă, înseamnă că DADA nu s-a născut la Zurich!

Dacă este greu să încadrăm dadaismul, înseamnă că l-am înţeles. Singurul mod de a exprima dadaismul sunt exemplele concrete, care trebuie admirate, citite, cântate, decupate şi colate. Şi toţi cei din vremea sa, nume mari, uriaşe, începând cu Hans Arp şi Hugo Ball, Max Ernest, Paul Klee, Douanier-Rousseau, Marcel Duchamp, Alberto Giacometti, Juan Gris, Henri Matisse, Man Ray, inevitabil Marcel Iancu şi Brâncuşi, dar şi Maxy şi Corneliu Michăilescu, din România, sau Jules Perahim şi Arthur Segal, din Vest, Picabia şi Picasso, Yves Tanguy şi Ossip Zadkine. Nu, nu am uitat de Jacques Herold, cum aş fi putut?! În expoziţia de la Strasbourg, de acum 5 ani, unde aflăm lucrări de toţi aceşti mari artişti care i-au fost contemporani şi colegi lui Tristan Tzara, se afla şi o sculptură de Jacques Herold, pictorul, şi el tot din România.

Tot în 1916, la scurt timp după naşterea DADA, Tristan Tzara publică "La PremiPre aventure celeste de Monsieur Antipyrine", totodată primul text Dada. Publicaţiile DADA vor arăta precum acest prim text, scris de Tzara şi ilustrat de Marcel Janco, fără reguli şi percepte. În 2013, la o licitaţie de manuscrise şi cărţi, organizată, la Paris, de Christie"s, un exemplar din 1916 al acestei preţioase publicaţii, cu cele 7 gravuri în lemn de Marcel Iancu, s-a dat cu 11.250 de euro, în creştere faţă de cele 10 mii obţinute în 2006, tot la licitaţie. Volumul vândut în 2013 are şi o frumoasă dedicaţie din 1929, nenominalizată. Cartea provine de la Louis Marcoussis, artistul polonez din Paris, aşa că ştim şi cu îi este destinată prietenia din autograf.

Ca orice artist de origine evreiască, în Franţa celui de al Doilea Război Mondial, se află într-un pericol permanent. La începutul anilor 40, se refugiază în sudul Franţei, împreună cu mulţii dintre colegii săi avangardişti, sperând să se afle printre cei evacuaţi şi salvaţi de americani. Nu va fi printre norocoşii aceia, trăieşte o perioadă complicată, cu multe lipsuri materiale, dar şi cu o serie de realizări spirituale. În 1949, publică trei volume din "L'AntitLte", primul, "Monsieur Aa l'Antiphilosophe", fiind ilustrat de Max Ernst, al doilea, "Minuits pour geants", de Yves Tanguy, şi al treilea, "Le Desesperanto", de Joan Miro. În 2010, tot la Christie"s Paris, cele trei volume se vând cu 47.800 euro, aprecierea lor mergând chiar până la 65 de mii.

Dar avem un preţ încă şi mai mare: 86.500 de euro. Este preţul de adjudecare obţinut în 2016, tot la Christie"s din Paris, de "L'Homme approximatif", volum din 1931. Această cea mai importantă operă suprarealistă a lui Tzara a fost tipărită în 510 exemplare din care primele 10 au apărut pe o hârtie specială, cu o gravură originală de Paul Klee, semnată, de altfel, de acesta. În 2016, la Paris, s-a vândut exemplarul al patrulea. Gravurile au fost realizate cam în perioada în care Paul Klee era interesat de abstracţionism. Odată cu această licitaţie din 2016, aflăm că Tristan Tzara a fost un model pentru nimeni altul decât David Bowie, celebrul cântăreţ american, care i-a copiat unele atitudini şi chiar vestimentaţia. Dacă nu ar fi murit în 2016, în spirit DADA, chiar în preajma centenarului naşterii acestei mişcări, poate că David Bowie ar fi sărbătorit, dadaist, chiar în aceste zile, 125 de ani de la naşterea, la Moineşti, a lui Tristan Tzara.